Inima e genul de organ care nu cere aplauze și nu face scandal. Muncește constant, adaptându-se la ritmul tău, la emoții, la somn, la efort, la ce mănânci și la cât stres cari în spate. Tocmai de aceea, atunci când începe să „vorbească”, merită ascultată. Unele semnale sunt zgomotoase și te pun imediat pe gânduri. Altele sunt discrete, apar pe neașteptate și dispar, iar reflexul firesc e să le pui pe seama oboselii, anxietății, vârstei sau unei perioade mai încărcate.
Problema este că semnalele mici, repetate și ignorate sunt uneori cele care contează cel mai mult. Un consult cardiologic nu înseamnă automat un diagnostic grav; de cele mai multe ori e o verificare atentă, făcută la timp, care poate preveni complicații serioase și îți poate oferi claritate, nu doar liniște.
La ReumaDiagnostic Galați, evaluarea cardiologică se face complet, într-o singură vizită: consultație clinică, EKG, ecocardiografie pe Philips Epiq 5G — echipament de referință în cardiologia imagistică —, monitorizare Holter EKG și Holter TA (ABPM) pe sisteme BTL de ultimă generație, și analize de laborator prin laboratorul la tarife preferențiale. Evaluarea este asigurată de o echipă de 4 cardiologi cu experiență în diagnostic clinic, imagistică cardiacă și aritmologie.
Când e urgență și nu e loc de „mai văd eu”
Există câteva situații în care nu e loc de așteptare: dacă apare brusc o durere puternică în piept, mai ales dacă vine cu greață, transpirații reci, lipsă de aer, slăbiciune intensă sau senzație de leșin, e mai sigur să ceri ajutor medical de urgență. La fel, dacă te simți ca și cum „se închide” pieptul, îți e foarte greu să respiri sau apar simptome noi și severe care se agravează rapid.
Sună la 112 sau mergi la cea mai apropiată urgență.
În restul cazurilor, lucrurile pot fi mai nuanțate — dar tocmai nuanțele sunt motivul pentru care consultul cardiologic există: să pună simptomele într-un context corect, să facă diferența între ceva trecător și ceva care merită tratat.
1. Durere sau presiune în piept
Nu orice durere în piept vine de la inimă. Pot exista cauze digestive, musculare, anxioase sau pulmonare. Dar faptul că uneori nu e inimă nu e un motiv bun să o ignori, ci un motiv bun să o clarifici.
Disconfortul toracic rămâne simptomul cel mai frecvent în sindroamele coronariene acute, însă o parte importantă dintre oameni pot avea prezentări atipice, mai ales femeile, vârstnicii și persoanele cu diabet.
Cum se descrie durerea cardiacă: apăsare, strângere, greutate sau arsură în centrul pieptului. Poate iradia spre gât, maxilar, umăr, spate sau unul dintre brațe. Uneori nu e o durere propriu-zisă, ci o senzație de disconfort greu de pus în cuvinte — ca o „menghină” sau ca o presiune care te obligă să te oprești din ce făceai.
Clasic, poate apărea la efort, la urcat scări, în frig, după o masă copioasă sau în perioade de stres și se ameliorează la repaus. Dar tocmai prezentările atipice sunt cele care creează confuzie: o jenă vagă, o „indigestie” care revine, o presiune intermitentă, un disconfort care te face să respiri mai superficial.
Când să nu amâni: dacă episoadele se repetă, dacă senzația e nouă pentru tine sau dacă observi că apare la eforturi tot mai mici. Uneori, cel mai sănătos gest e să lași medicul să decidă ce merită investigat, nu să te convingi singur că „n-are cum să fie ceva”.
2. Lipsă de aer la eforturi mici sau în repaus
Respirația e un barometru surprinzător de fidel pentru sănătatea cardiovasculară. E normal să gâfâi după un sprint, dar devine îngrijorător când rămâi fără aer la activități care înainte erau banale: mers alert, treburi prin casă, urcat un etaj, o plimbare scurtă.
Dispneea are o greutate mare în prognosticul cardiovascular, mai ales când se asociază cu insuficiența cardiacă sau boala coronariană. Tradus în limbajul de zi cu zi: dacă respiri greu fără o explicație clară, nu e doar „condiție fizică slabă” până nu se demonstrează contrariul.
Lipsa de aer poate veni la pachet cu oboseală neobișnuită, cu nevoia de a te opri ca să-ți revii sau cu o tuse seacă persistentă, mai ales noaptea. Două semne descrise des de pacienți sunt trezitul brusc în timpul nopții cu senzația că nu au aer (dispneea paroxistică nocturnă) și dificultatea de a dormi întins complet (ortopneea), ceea ce îi face să folosească mai multe perne. Acestea pot sugera că inima nu mai pompează suficient de eficient și că lichidele se pot acumula în plămâni.
Desigur, și bolile pulmonare, anemia sau problemele tiroidiene pot da simptome similare — tocmai asta face consultul util: să nu rămâi în zona presupunerilor. Un cardiolog poate orienta rapid investigațiile potrivite și poate diferenția o cauză cardiacă de una respiratorie.
3. Palpitații, bătăi neregulate sau „inima o ia la goană”
Aproape toată lumea a simțit măcar o dată cum inima accelerează după cafea, lipsă de somn, emoții puternice sau o perioadă de stres. Uneori e o reacție normală, alteori e un semnal că ritmul inimii are nevoie de evaluare.
Când să nu ignori palpitațiile: când apar frecvent, durează minute bune, revin în episoade, sau sunt însoțite de amețeală, senzație de leșin, durere în piept ori lipsă de aer. Aritmiile pot fi benigne, dar pot fi și un factor de risc pentru complicații, în special la persoane cu hipertensiune, boli ale valvelor, tulburări tiroidiene sau consum ridicat de stimulente.
Felul în care oamenii descriu palpitațiile e adesea foarte expresiv: „mi-a sărit o bătaie”, „a bătut haotic”, „mi-a fluturat în piept”, „am simțit un gol și apoi o lovitură puternică”. Aceste descrieri pot corespunde extrasistolelor, tahicardiilor paroxistice, fibrilației atriale sau altor tulburări de ritm.
Un EKG făcut la momentul potrivit poate clarifica mult, iar dacă episoadele sunt intermitente, monitorizarea Holter (24–48 de ore sau chiar mai mult, în funcție de caz) poate surprinde evenimentul real. Diferența dintre „e doar stres” și „e o aritmie care trebuie tratată” nu se ghicește corect doar din intuiție; se vede în ritm, în context și în investigații simple.
4. Oboseală neobișnuită care nu trece cu odihnă
E capcana epocii moderne: suntem obișnuiți să fim obosiți și ajungem să normalizăm epuizarea. Totuși, există o oboseală cu altă „textură”. E persistentă, îți taie pofta de mișcare, te face să renunți la lucruri pe care înainte le făceai fără efort, îți dă senzația că funcționezi la o capacitate redusă, chiar dacă ai dormit.
Poate apărea împreună cu scăderea toleranței la efort: îți ia mai mult să te recuperezi după o plimbare, simți că te „stoarce” urcatul scărilor, ai nevoie de pauze acolo unde înainte nu aveai.
În insuficiența cardiacă, oboseala este descrisă frecvent ca unul dintre cele mai comune și supărătoare simptome. La unele persoane, mai ales la femei, simptomele cardiace pot fi mai puțin „spectaculoase”: accent pe oboseală, disconfort vag, lipsă de aer sau toleranță scăzută la efort, fără o durere tipică în piept.
Când merită să intre și inima pe lista de verificări: dacă oboseala e nouă, persistentă, neobișnuită pentru tine și se asociază cu alte semne — respirație grea, palpitații, amețeli, umflarea picioarelor. Consultul cardiologic corelează simptomele cu tensiunea arterială, pulsul, istoricul familial și factorii de risc, ca să nu rămâi blocat într-un „poate e doar stres”.
5. Picioare umflate sau creștere rapidă în greutate
Mulți oameni observă umflarea abia când e seară și se descalță: gleznele sunt mai mari, șosetele lasă urme adânci, pantofii strâng brusc. Când fenomenul se repetă, când apare relativ repede sau când se asociază cu senzația de „greutate” în picioare, merită evaluat.
Când inima nu mai pompează eficient, circulația încetinește și lichidul poate să se acumuleze în țesuturi, în special în zonele declive — gleznele și gambele. Uneori apare și senzația de abdomen „plin”, scăderea apetitului, oboseală, lipsă de aer, iar greutatea poate crește în câteva zile fără ca alimentația să se fi schimbat radical.
Umflarea picioarelor poate avea și cauze venoase, renale, hepatice, endocrine sau poate fi legată de anumite medicamente. Tocmai pentru că sunt mai multe piste, evaluarea medicală e cea care pune ordine — iar inima merită exclusă sau confirmată corect, mai ales când semnul nu e izolat, ci repetitiv și însoțit de alte simptome.
Context: factorii de risc schimbă pragul de vigilență
Fumatul, hipertensiunea, diabetul, colesterolul crescut, excesul ponderal și istoricul familial de boală cardiacă prematură nu sunt doar niște cuvinte în fișa medicală; sunt elemente care cresc probabilitatea ca un simptom aparent banal să aibă o cauză importantă.
Hipertensiunea poate să nu doară ani de zile și totuși să afecteze progresiv inima și vasele. Diabetul poate „masca” semnale tipice. Colesterolul crescut poate contribui în tăcere la îngustarea arterelor. Uneori, corpul nu strigă. Uneori doar șoptește, iar rolul tău e să nu-l reduci la tăcere prin amânare.
Ce se întâmplă la un consult cardiologic
Lucrurile sunt de obicei mai simple și mai „omenești” decât își imaginează mulți.
Discuția clinică: ce simptome ai, când apar, cât durează, ce le declanșează, ce le ameliorează, ce medicamente iei, ce antecedente există în familie, cum stai cu tensiunea, cu somnul, cu stresul, cu mișcarea.
Evaluarea clinică: tensiunea, pulsul, ascultația inimii și a plămânilor.
Investigații de bază: EKG (rapid, informativ despre ritm, conducere și urme indirecte ale unor probleme).
Investigații suplimentare, în funcție de context: ecografie cardiacă pe Philips Epiq 5G (structura și funcția inimii), monitorizare Holter EKG sau Holter TA pe sisteme BTL (ritm și tensiune pe 24–48 ore), analize de sânge prin laboratorul Regina Maria.
Uneori, investigațiile se opresc repede pentru că totul arată bine și primești un plan de prevenție. Alteori, exact prin aceste verificări „de rutină” se descoperă la timp o problemă care, tratată corect, schimbă radical parcursul.
Evaluare cardiologică completă la ReumaDiagnostic Galați
La ReumaDiagnostic Galați, evaluarea cardiologică este gândită ca un traseu complet, într-o singură vizită:
Consultație cardiologică — cu o echipă de 4 cardiologi cu experiență în diagnostic clinic, imagistică cardiacă și aritmologie.
EKG în repaus — primul pas în evaluarea ritmului și conducerii.
Ecocardiografie pe Philips Epiq 5G — echipament utilizat în centre universitare, cu imagistică de înaltă rezoluție, Doppler tisular, analiză de strain (deformare miocardică) și evaluare hemodinamică completă.
Monitorizare Holter EKG și Holter TA (ABPM) pe sisteme BTL de ultimă generație — pentru documentarea aritmiilor intermitente și a profilului tensional pe 24–48 de ore.
Analize de laborator — recoltate direct în clinică, la tarife preferențiale (NT-proBNP, troponină, profil lipidic, glicemie, TSH, funcție renală).
Dacă evaluarea indică necesitatea unei proceduri sau a unei investigații avansate (ablație, implant de dispozitiv, coronarografie), specialistul coordonează traseul către centrul spitalicesc adecvat, iar monitorizarea ulterioară se continuă la ReumaDiagnostic.
A merge la cardiolog nu este un semn de panică, ci un semn de responsabilitate față de tine și față de cei care depind de tine. Inima nu îți cere perfecțiune. Nu îți cere să nu mai ai niciodată stres, să mănânci impecabil sau să fii sportiv de performanță. Îți cere doar să o asculți când îți spune că ceva s-a schimbat.
Dacă recunoști în povestea ta disconfortul toracic, lipsa de aer, palpitațiile, oboseala neobișnuită sau umflarea picioarelor — nu trebuie să te sperii, dar nici să te amăgești. Fă-ți un cadou simplu și valoros: o evaluare cardiologică. Uneori, liniștea pe care o primești după un control bine făcut valorează mai mult decât orice „lasă că trece”.
Întrebări frecvente (FAQ)
Când trebuie să merg la cardiolog?
Când ai simptome noi sau repetitive: durere sau presiune în piept, lipsă de aer la eforturi mici, palpitații frecvente, oboseală neobișnuită care nu trece cu odihnă, picioare umflate sau creștere rapidă în greutate. De asemenea, dacă ai factori de risc (hipertensiune, diabet, colesterol crescut, fumat, istoric familial) și simptome noi, pragul ar trebui să fie mai jos.
Durerea în piept înseamnă întotdeauna inimă?
Nu. Pot exista cauze digestive, musculare, anxioase sau pulmonare. Dar tocmai de aceea merită clarificată, nu ignorată. Un consult cardiologic cu EKG și, dacă e cazul, ecografie cardiacă poate face diferența între un disconfort benign și o problemă care necesită tratament.
Ce investigații se fac la un consult cardiologic?
De obicei: discuție clinică detaliată, examen fizic (tensiune, puls, ascultație), EKG. În funcție de context: ecografie cardiacă Doppler, monitorizare Holter EKG/TA, analize de sânge (NT-proBNP, troponină, profil lipidic, funcție tiroidiană). La ReumaDiagnostic Galați, toate aceste investigații se pot face într-o singură vizită.
Palpitațiile sunt periculoase?
Depinde de context. Multe palpitații sunt benigne, dar unele pot indica aritmii care necesită tratament — mai ales dacă sunt frecvente, durează mai mult, sau vin cu amețeală, leșin sau lipsă de aer. Un EKG și, dacă e nevoie, o monitorizare Holter pot clarifica tipul de aritmie.
Oboseala poate fi semn de boală cardiacă?
Da, mai ales dacă e nouă, persistentă și se asociază cu alte simptome (lipsă de aer, palpitații, picioare umflate). În insuficiența cardiacă, oboseala este unul dintre cele mai frecvente simptome. La femei, simptomele cardiace pot fi atipice, cu accent pe oboseală și toleranță scăzută la efort.
Cât costă un consult cardiologic la ReumaDiagnostic Galați?
Pentru tariful actualizat sunati la ☎ 0336.991 sau formularul de programare online. Acceptăm CNAS și asigurări private (Signal Iduna, Allianz, Groupama, Asirom). Analizele de laborator se recoltează în clinică prin laboratorul Regina Maria, la tarife preferențiale.
❤️ Recunoști unul dintre aceste semne?
Evaluare cardiologică completă, într-o singură vizită
Consultație + EKG + ecocardiografie Philips Epiq 5G + Holter BTL + analize Regina Maria
☎ 0336.991 · reumadiagnostic.ro/programare-online
CNAS · Signal Iduna · Allianz · Groupama · Asirom
Dr. Mihaela Sârbu — fondator al clinicilor ReumaDiagnostic
Conținut medical realizat în colaborare cu echipa de cardiologie a clinicii
Ultima actualizare: februarie 2026
Referințe bibliografice
1. Rao SV, O’Donoghue ML, Ruel M, et al. 2025 ACC/AHA/ACEP/NAEMSP/SCAI Guideline for the Management of Patients With Acute Coronary Syndromes. J Am Coll Cardiol. 2025.
2. Gulati M, Levy PD, Mukherjee D, et al. 2021 AHA/ACC/ASE/CHEST/SAEM/SCCT/SCMR Guideline for the Evaluation and Diagnosis of Chest Pain. J Am Coll Cardiol. 2021.
3. Bhatt DL, Lopes RD, Harrington RA. Diagnosis and Treatment of Acute Coronary Syndromes: A Review. JAMA. 2022.
4. Fanaroff AC, Rymer JA, Goldstein SA, Simel DL, Newby LK. Does This Patient With Chest Pain Have Acute Coronary Syndrome? JAMA. 2015.
5. Arnett DK, Blumenthal RS, Albert MA, et al. 2019 ACC/AHA Guideline on the Primary Prevention of Cardiovascular Disease. J Am Coll Cardiol. 2019.
6. Winchester DE, Maron DJ, Blankstein R, et al. 2023 Multimodality AUC for Chronic Coronary Disease. J Am Coll Cardiol. 2023.
7. Jurgens CY, Lee CS, Aycock DM, et al. The Relevance of Symptoms in Cardiovascular Disease. Circulation. 2022.
8. Cannata A, Crespo-Leiro MG, Bromage DI, Ruschitzka F, McDonagh TA. Heart Failure With Reduced Ejection Fraction. Lancet. 2025.
9. Murphy SP, Ibrahim NE, Januzzi JL. Heart Failure With Reduced Ejection Fraction: A Review. JAMA. 2020.
10. Bozkurt B, Coats AJ, Tsutsui H, et al. Universal Definition and Classification of Heart Failure. J Card Fail. 2021.
11. Budhwar N, Syed Z. Chronic Dyspnea: Diagnosis and Evaluation. Am Fam Physician. 2020.
12. Parshall MB, Schwartzstein RM, Adams L, et al. Update on the Mechanisms, Assessment, and Management of Dyspnea. Am J Respir Crit Care Med. 2012.
13. Gauer RL, Thomas MF, McNutt RA. Palpitations: Evaluation, Management, and Wearable Smart Devices. Am Fam Physician. 2024.
14. Weinstock C, Wagner H, Snuckel M, Katz M. Evidence-Based Approach to Palpitations. Med Clin North Am. 2021.
15. Steinberg JS, Varma N, Cygankiewicz I, et al. 2017 ISHNE-HRS Expert Consensus on Ambulatory ECG Monitoring. Heart Rhythm. 2017.
16. Pop-Busui R, Januzzi JL, Bruemmer D, et al. Heart Failure: An Underappreciated Complication of Diabetes. Diabetes Care. 2022.
17. Weintraub RG, Semsarian C, Macdonald P. Dilated Cardiomyopathy. Lancet. 2017.
18. Baggish AL, Battle RW, Beckerman JG, et al. Sports Cardiology: Core Curriculum. J Am Coll Cardiol. 2017.
Distribuie:
Str. Movilei nr. 2, Bl. D, parter (fostul BankPost), – intrarea în diagonală cu Biserica Sf. Haralambie, Galați, jud Galați
Str. Galații Noi nr. 5,
Bloc L2, scara 2, parter,
Galați, jud Galați
Program:
Luni – Vineri : 07.00 – 21.00
