✍️ Echipa Medicală ReumaDiagnostic ⏱ 8 minute lectură 🗓 Revizuit: martie 2026

Insuficiența cardiacă nu înseamnă că inima s-a oprit sau că a încetat să funcționeze. Înseamnă că inima nu mai reușește să pompeze suficient sânge pentru nevoile organismului — fie pentru că mușchiul cardiac s-a slăbit, fie pentru că s-a îngroșat și nu se mai relaxează corespunzător. Rezultatul: oboseală, lipsă de aer, lichid acumulat în plămâni sau picioare.

Este una dintre cele mai frecvente cauze de spitalizare la adulții peste 65 de ani și una dintre puținele afecțiuni cardiace cu o prevalență în creștere. Diagnosticul precoce și tratamentul corect schimbă semnificativ prognosticul.

Ce este insuficiența cardiacă

Insuficiența cardiacă (IC) este un sindrom clinic în care inima nu asigură un debit cardiac suficient pentru nevoile metabolice ale organismului — sau o face doar cu presiuni de umplere crescute, ceea ce determină simptome specifice.

Din punct de vedere funcțional, IC se clasifică în trei forme principale:

  • IC cu fracție de ejecție redusă (HFrEF) — ventriculul stâng nu se contractă suficient de puternic; fracția de ejecție < 40%
  • IC cu fracție de ejecție păstrată (HFpEF) — inima se contractă normal, dar nu se relaxează corespunzător; fracția de ejecție ≥ 50%
  • IC cu fracție de ejecție ușor redusă (HFmrEF) — formă intermediară, fracție de ejecție 40–49%
Ce este fracția de ejecție? Reprezintă procentul de sânge pompat de ventriculul stâng la fiecare bătaie. Un ventricul sănătos ejectează 55–70% din volumul de sânge pe care îl conține. Se măsoară prin ecocardiografie.

Clasificarea insuficienței cardiace — clasele NYHA

Severitatea simptomelor se evaluează după clasificarea New York Heart Association (NYHA), care ghidează și deciziile terapeutice:

Clasă NYHA Simptome Descriere
I Fără limitare Activitatea fizică obișnuită nu provoacă simptome
II Limitare ușoară Confortabil în repaus; simptome la efort moderat (urcat scări, mers rapid)
III Limitare marcată Confortabil în repaus; simptome la efort minimal (mers pe jos, activități casnice)
IV Simptome în repaus Orice activitate fizică provoacă disconfort; simptome prezente și în repaus

Cauzele insuficienței cardiace

Orice afecțiune care suprasolicită inima sau îi afectează structura poate duce, în timp, la insuficiență cardiacă. Cele mai frecvente cauze:

  • Boala coronariană ischemică — cea mai frecventă cauză; ischemia cronică sau infarctul miocardic deteriorează miocardul și reduc capacitatea de pompare
  • Hipertensiunea arterială — suprasolicită cronic ventriculul stâng, ducând la hipertrofie și ulterior la disfuncție diastolică sau sistolică
  • Cardiomiopatiile — dilatativă, hipertrofică, restrictivă sau de altă cauză (alcoolică, chimioterapică, genetică)
  • Valvulopatiile — stenoza aortică și regurgitarea mitrală sunt cele mai frecvent implicate în progresia spre IC
  • Fibrilația atrială — tahiaritmia persistentă poate induce cardiomiopatie tahicardie-dependentă
  • Diabetul zaharat și bolile renale cronice — accelerează leziunile miocardice și vasculare

Simptomele insuficienței cardiace — cum se manifestă

Simptomele diferă în funcție de tipul IC (stângă, dreaptă sau globală) și de stadiul bolii:

  • Dispnee de efort, apoi și în repaus sau în decubit (ortopnee)
  • Oboseală la activități minime — semn al debitului cardiac scăzut
  • Edeme ale membrelor inferioare — acumulare de lichid în glezne și gambe
  • Creștere ponderală rapidă — 1–2 kg în 2–3 zile poate indica retenție de lichide
  • Tuse nocturnă sau respirație șuierătoare — în IC stângă cu edem pulmonar
  • Palpitații sau ritm cardiac neregulat — frecvent în IC asociată cu fibrilație atrială
  • Distensie abdominală, greață — în IC dreaptă cu congestie hepatică și ascită
  • Oligurie — reducerea diurezei, mai ales noaptea (nicturie)
Atenție: Lipsa de aer la urcat scări, oboseala la mers rapid sau gleznele umflate seara nu sunt semne normale ale îmbătrânirii. Sunt simptome care merită evaluare cardiologică.

Diagnosticul insuficienței cardiace

Diagnosticul IC se bazează pe corelarea simptomelor cu investigațiile paraclinice. Ghidurile ESC recomandă un algoritm structurat care include:

Investigație Ce evaluează
Ecocardiografie Philips Epiq 5G Fracția de ejecție, funcția diastolică, valvele, dimensiunile camerelor, analiza de strain
EKG Ritmul cardiac, aritmii, hipertrofie ventriculară, ischemie
BNP / NT-proBNP Marker de stres cardiac — crescut în IC; util pentru diagnostic și monitorizare
Holter TA (ABPM) Profilul tensional pe 24 de ore — important la pacienții hipertensivi cu IC
Analize de sânge Funcție renală, electroliți, hemoglobină, profil tiroidian, glicemie

La ReumaDiagnostic Galați, evaluarea cardiologică completă include consultație cu unul dintre cei 4 cardiologi, EKG în repaus, ecocardiografie pe Philips Epiq 5G (cu analiză de strain disponibilă) și Holter TA pe sisteme BTL — fără programări separate.

Tratamentul insuficienței cardiace

Tratamentul IC s-a transformat semnificativ în ultimul deceniu. Ghidurile actuale definesc o schemă terapeutică de bază cu patru clase de medicamente care reduc mortalitatea în HFrEF:

1. Tratamentul medicamentos

  • Inhibitori SGLT2 (dapagliflozin, empagliflozin) — reduc mortalitatea și spitalizările în HFrEF și HFpEF; aprobați și la pacienții fără diabet
  • Beta-blocante (bisoprolol, carvedilol, metoprolol succinat) — reduc frecvența cardiacă și consumul de oxigen al miocardului; reduc mortalitatea cu ~34% în HFrEF
  • Inhibitori RAAS (IECA, sartani, ARNI — sacubitril/valsartan) — reduc postsarcina și remodelarea cardiacă; ARNI superior IECA în HFrEF
  • Antagoniști de aldosteron (spironolactonă, eplerenona) — reduc retenția de sodiu și fibroza miocardică
  • Diuretice de ansă (furosemid, torasemid) — controlul simptomelor de congestie; nu au efect dovedit pe mortalitate

2. Terapii emergente — agoniști GLP-1 (semaglutida) în HFpEF

O analiză poolată a studiilor SELECT, FLOW, STEP-HFpEF și STEP-HFpEF DM (3.743 pacienți) a demonstrat că semaglutida reduce riscul compozit de deces cardiovascular sau agravare a IC cu 31% (HR 0.69, p=0.0045) și evenimentele de agravare a IC cu 41% (HR 0.59, p=0.0019) la pacienții cu HFpEF și obezitate. [5]

Studiile STEP-HFpEF au arătat că semaglutida 2.4 mg/săptămână îmbunătățește simptomele (scor KCCQ-CSS +16.6 vs +8.7 la placebo), capacitatea de efort și reduce greutatea corporală. [7][8] Beneficiile sunt mai pronunțate la pacienții cu IMC ≥ 35 kg/m² și sunt consistente indiferent de utilizarea concomitentă a inhibitorilor SGLT2. [5]

Ghidurile ADA 2026 recomandă agoniștii GLP-1 pentru reducerea evenimentelor de IC și îmbunătățirea simptomelor la persoanele cu simptome de insuficiență cardiacă, bazându-se pe rezultatele studiilor STEP-HFpEF DM și SUMMIT. [12]

Important: Semaglutida reprezintă o opțiune terapeutică importantă în HFpEF cu obezitate — una dintre puținele afecțiuni cu opțiuni terapeutice limitate. Indicația se stabilește individual, de către cardiolog, în colaborare cu diabetologul sau internistul.

3. Dispozitive implantabile

  • ICD (defibrilator cardiac implantabil) — prevenția morții subite la pacienții cu FE < 35%
  • CRT (terapie de resincronizare cardiacă) — îmbunătățește sincronismul contracției la pacienții cu bloc de ramură stângă și FE redusă
  • Dispozitive de asistare ventriculară (VAD) — punte spre transplant în IC terminală

4. Modificări ale stilului de viață

  • Restricție de sodiu (< 2 g/zi) și monitorizarea zilnică a greutății
  • Activitate fizică moderată adaptată clasei NYHA — programele de reabilitare cardiacă reduc reinternările
  • Renunțarea la fumat și alcool — factori care accelerează progresia IC
  • Aderența strictă la tratament — 50% din reinternările pentru IC sunt cauzate de neaderență

Ai simptome de insuficiență cardiacă?

Evaluare cardiologică completă la ReumaDiagnostic Galați: consultație, EKG, ecocardiografie Philips Epiq 5G, Holter TA BTL și analize Regina Maria — fără programări separate.
Acceptăm Signal Iduna, Allianz, Groupama, Asirom și abonați Regina Maria fără trimitere.

☎ Programează-te: 0336 991

sau online: reumadiagnostic.ro/programare-online/

Întrebări frecvente despre insuficiența cardiacă

În unele cazuri (IC reversibilă — cauzată de tahicardie, ischemie tratată la timp, cardiomiopatie alcoolică), funcția cardiacă se poate recupera parțial sau complet. Însă în majoritatea cazurilor, IC este o boală cronică progresivă. Obiectivul tratamentului modern este stabilizarea simptomelor, prevenirea progresiei și reducerea mortalității.
IC stângă afectează pomparea sângelui oxigenat spre organism — principalele simptome sunt dispneea și ortopneea, din cauza congestiei pulmonare. IC dreaptă afectează întoarcerea sângelui venos la inimă — simptomele dominante sunt edemele periferice, hepatomegalia și ascita. În practică, IC globală (biventriculară) este cea mai frecventă formă la pacienții cu boală avansată.
Fracția de ejecție (FE) este procentul de sânge pompat de ventriculul stâng la fiecare bătaie. Normal: 55–70%. O FE < 40% indică IC cu funcție sistolică redusă (HFrEF), care răspunde bine la beta-blocante, IECA/ARNI și inhibitori SGLT2. O FE normală (≥ 50%) în prezența simptomelor indică HFpEF — o formă mai dificil de tratat, predominantă la pacienții cu HTA și diabet.
Da, în clasele NYHA I–III, activitatea fizică moderată (mers pe jos, ciclism ușor) este recomandată și face parte din tratament. Programele de reabilitare cardiacă supervizată reduc semnificativ reinternările și îmbunătățesc calitatea vieții. Efortul intens este contraindicat fără avizul cardiologului.
Pacienții cu IC stabilă necesită control cardiologic la 3–6 luni. La fiecare vizită se evaluează simptomele, greutatea, tensiunea arterială, funcția renală și electroliții, și se ajustează tratamentul. O creștere ponderală de peste 2 kg în 2–3 zile sau agravarea dispneei necesită contact medical imediat.

Referințe

  1. Maddox TM, Januzzi JL, Allen LA, et al. 2024 ACC Expert Consensus Decision Pathway for Treatment of Heart Failure With Reduced Ejection Fraction. J Am Coll Cardiol. 2024;83(15):1444-1488.
  2. Heidenreich PA, Bozkurt B, Aguilar D, et al. 2022 AHA/ACC/HFSA Guideline for the Management of Heart Failure. J Am Coll Cardiol. 2022;79(17):e263-e421.
  3. Ford B, Dore M, Bartlett B. Management of Heart Failure: Updated Guidelines From the AHA/ACC. Am Fam Physician. 2023;108(3):315-320.
  4. Gauer RL, Rifaat A, Foulkrod AM. Heart Failure With Reduced Ejection Fraction: Medical Management. Am Fam Physician. 2025;112(2):131-145.
  5. Kosiborod MN, Deanfield J, Pratley R, et al. Semaglutide Versus Placebo in Patients With Heart Failure — Pooled Analysis of SELECT, FLOW, STEP-HFpEF, and STEP-HFpEF DM. Lancet. 2024;404(10456):949-961.
  6. Pratley RE, Tuttle KR, Rossing P, et al. Effects of Semaglutide on Heart Failure Outcomes in Diabetes and CKD — FLOW Trial. J Am Coll Cardiol. 2024;84(17):1615-1628.
  7. Kosiborod MN, Abildstrøm SZ, Borlaug BA, et al. Semaglutide in Patients with HFpEF and Obesity. N Engl J Med. 2023;389(12):1069-1084.
  8. Butler J, Shah SJ, Petrie MC, et al. Semaglutide in Obesity-Related HFpEF — Pooled Analysis STEP-HFpEF and STEP-HFpEF DM. Lancet. 2024;403(10437):1635-1648.
  9. Deanfield J, Verma S, Scirica BM, et al. Semaglutide and Cardiovascular Outcomes in Obesity and Prevalent Heart Failure — SELECT Trial. Lancet. 2024;404(10454):773-786.
  10. Siddiqi TJ, Khan MS, Waqas SA, et al. Effect of GLP-1 Receptor Agonists on Heart Failure Outcomes. Eur J Heart Fail. 2025. doi:10.1002/ejhf.70048.
  11. Dunlay SM, Givertz MM, Aguilar D, et al. Type 2 Diabetes Mellitus and Heart Failure — AHA/HFSA Scientific Statement. Circulation. 2019;140(7):e294-e324.
  12. American Diabetes Association. Cardiovascular Disease and Risk Management: Standards of Care in Diabetes-2026. Diabetes Care. 2026;49(Suppl 1):S216-S245.

Autor: Echipa Medicală ReumaDiagnostic | Actualizat: martie 2026

Distribuie:

Str. Movilei nr. 2, Bl. D, parter (fostul BankPost), – intrarea în diagonală cu Biserica Sf. Haralambie, Galați, jud Galați

Str. Galații Noi nr. 5,
Bloc L2, scara 2, parter,
Galați, jud Galați

Program:
Luni – Vineri : 07.00 – 21.00