CENTRU MEDICAL DEDICAT AFECȚIUNILOR MUSCULO-SCHELETALE

Recuperarea medicală cardiacă

Reabilitarea cardiacă este un program supravegheat medical având ca scop obținerea stabilizării clinice, limitarea efectelor fiziologice și psihologice ale bolilor cardiovasculare, gestionarea simptomelor și reducerea riscului de apariție de evenimente cardiovasculare viitoare.

Reabilitarea cardiovasculară s-a demonstrat că reduce mortalitatea, reinternările, utilizarea asistenței medicale și îmbunătățește capacitatea de efort, calitatea vieții și bunăstarea psihologică. Reabilitarea cardiacă trebuie să înceapă cât mai curând posibil după evenimente cardiace, inclusiv:
• Infarct miocardic
• Intervenție coronariana percutanată (Procedura de montare de stent)
• Intervenție chirurgicală cardiacă (bypass, chirurgie valvulară)
• Simptome datorate insuficienței cardiace, cum sunt dificultățile de respirație sau reducerea capacității de efort.

RC este în mod tradițional împărțită în trei faze:

Faza I este de obicei un serviciu de spitalizare, care constă în evaluarea pacientului, mobilizare precoce, consiliere scurtă despre natura bolii, tratament, managementul factorilor de risc și planificarea ulterioară.

Faza II este în mare parte un program ambulatoriu supravegheat ce consta in :
• sesiuni de exerciții supravegheate cu antrenament în circuit gradat
• programe educaționale, inclusiv renunțarea la fumat
• continuarea managementului factorilor de risc
• consiliere alimentară/nutrițională și activitate fizică
• suport psihosocial
• schimbarea comportamentului stilului de viață, inclusiv aderarea și autogestionarea pacienților.

Faza III este o fază de întreținere pe tot parcursul vieții în care scopul este de a continua modificarea factorilor de risc și a stilului de viață și antrenamentul fizic.

Fizioterapia 1
Fizioterapia_1

Componentele de bază ale reabilitării cardiace

Evaluarea pacientului cu control medical

Include screening pentru factorii de risc cardiovascular, comorbidități, stres psihologic, simptome, aderarea la regimul medical și un examen fizic, inclusiv măsurarea indicelui de masă corporală, circumferința taliei, tensiunea arterială, ritmul cardiac, ECG, test de efort fizic si teste de sânge. Este important să se identifice un eventual sindrom de supra-compensare tipic după un eveniment cardiac, manifestat prin anxietate, hipervigilentă, simptome banale raportate exagerat.

Consiliere în activitatea fizică și antrenamentul de exerciții

Antrenamentul aerobic și de rezistență (cu greutăți mici) supravegheat este o parte foarte importantă a reabilitării cardiace, care vizează creșterea capacității de efort. Doza de efort fizic trebuie prescrisă individual și adaptată continuu în funcție de capacitatea fizică și de situația specifică a pacientului.

Se recomandă exerciții aerobice progresive de cel puțin 20-30 de minute (de preferință 45-60 de minute), trei zile pe săptămână (de preferință 6-7 zile/săptămână), cu un consum săptămânal între 600-1200 de calorii prin exercițiu. Pacienții cu afecțiuni cardiace nu se simt bine în condiții anaerobe, iar intensitatea exercițiului trebuie stabilită sub acest prag. Există și o serie de patologii asociate care pot afecta siguranța exercițiul fizic, precum: risc hipoglicemic în timpul activității sau la câteva ore după, la pacienții cu diabet zaharat insulinodependent, risc de hemartroză la pacienții care sunt pe terapie anticoagulantă, cu INR>5, risc de afectare a integrității tegumentului la nivel plantar la pacienții cu neuropatie periferica senzitivă.

Dieta/Consilierea nutrițională

Constă în evaluarea aportului caloric zilnic și a conținutului alimentar de grăsimi, grăsimi saturate, sodiu și alți nutrienți.

Controlul factorilor de risc

Trebuie încurajat controlul greutății printr-un echilibru adecvat între activitatea fizică și aportul caloric pentru a obține și menține un IMC sănătos (18,5-24,9 kg/m2). Dacă circumferința abdominală este ≥ 80 cm la femei sau ≥ 94 cm la bărbați, se recomandă inițierea modificărilor stilului de viață și luarea în considerare a strategiilor de tratament, în special dacă este asociată cu factori de risc multipli, cum ar fi hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, rezistența la insulină sau diabetul.

Trebuie evaluat profilul lipidic și modificată dieta, activitatea fizică și tratamentul, dacă este cazul.

Se măsoară frecvent tensiunea arterială în repaus. Dacă tensiunea arterială sistolică este de 130-139 mmHg sau tensiunea arterială diastolică este de 85-89 mmHg, se recomandă modificarea stilului de viață. Tensiunea arterială țintă este <140/90 mmHg la toți pacienții, țintă la <130/80 mmHg sau mai mică la majoritatea pacienților atunci când tratamentul este tolerat.

Fumătorii ar trebui încurajați să renunțe definitiv la fumatul tuturor formelor de tutun. Se recomandă urmărirea, trimiterea către programe speciale și/sau farmacoterapie.

Educația pacientului

Va ajuta pacienții să facă față bolii lor, să își îmbunătățească calitatea vieții legate de sănătate și să asigure respectarea tratamentului farmacologic și non-farmacologic.

Managementul psihosocial

Pacienții trebuie evaluați pentru tulburări psihologice, sau de niveluri semnificative clinic de depresie, anxietate, furie sau ostilitate, izolare socială, suferință profesională sau conjugală, disfuncție sexuală.