Recuperare cardiacă și cardiovasculară în Galați
- Acasă
- Specializări
- Recuperare medicală
După un eveniment cardiac, întrebarea practică este cât efort poate duce inima și cum se ajunge înapoi la viața de dinainte. Recuperarea cardiacă răspunde la ea cu un program construit pe măsură: se pornește de la o evaluare a capacității de efort, măsurată la testul de efort, se prescrie o doză de exercițiu potrivită pacientului și se crește treptat, în paralel cu tensiunea, colesterolul, greutatea și fumatul. La ReumaDiagnostic programul se desfășoară în cadrul serviciului de recuperare medicală, cu evaluarea cardiologică făcută în aceeași clinică, folosind procedurile și aparatura centrului de recuperare.
Când este indicată recuperarea cardiacă
Ghidul american pentru sindroamele coronariene acute, publicat în 2025, recomandă ca recuperarea cardiacă să fie prescrisă înainte de externare sau la prima vizită ambulatorie după eveniment[1]. Indicațiile clasice sunt următoarele.
După infarct miocardic
Indicația cea mai frecventă. Programul reia efortul în trepte, sub supraveghere, și lucrează în paralel factorii de risc care au dus la eveniment.
Despre infarctul miocardicDupă stent sau bypass
După angioplastie coronariană cu stent sau după bypass aortocoronarian, programul reface capacitatea de efort și susține prevenția secundară pe termen lung.
Boala coronarianăDupă chirurgie valvulară
După înlocuirea sau repararea unei valve, progresia efortului se face gradual, cu atenție la vindecarea sternului atunci când operația a fost pe cale deschisă.
Bolile valvelor inimiiInsuficiență cardiacă stabilă
Sinteza Cochrane pe 60 de studii randomizate, cu 8.728 de participanți, arată că programele bazate pe exercițiu îmbunătățesc calitatea vieții și reduc spitalizările la pacienții cu insuficiență cardiacă[2].
Insuficiența cardiacăAngină pectorală stabilă
Programul crește pragul de efort la care apar simptomele și dă pacientului repere clare despre ce poate face în siguranță în viața de zi cu zi.
Angina pectoralăPurtători de pacemaker sau defibrilator
Programul se adaptează dispozitivului: intensitatea se stabilește în funcție de parametrii programați și de indicația cardiologului curant.
Aritmiile cardiaceRecuperarea după infarct, pas cu pas
Traseul obișnuit al unui pacient care vine la ReumaDiagnostic după un infarct arată așa:
Externarea din spital, cu documentele la zi
Scrisoarea medicală de externare, rezultatul coronarografiei dacă s-a făcut, ecocardiografia și lista de medicamente. Acestea sunt documentele de care are nevoie medicul de recuperare la prima consultație.
Biletul de trimitere de la medicul de familie sau de la cardiolog
Necesar pentru decontarea prin CNAS. Se cere către medicină fizică și de reabilitare.
Testul de efort, când cardiologul îl indică
Este investigația care arată cât efort duce inima în momentul de față și la ce intensitate apar simptomele sau modificările pe electrocardiogramă. De aici iese doza de la care pornește programul.
Consultația de recuperare medicală
Medicul evaluează starea clinică, corelează cu documentele din spital, cu evaluarea cardiologică și cu rezultatul testului de efort și stabilește ce fel de efort este potrivit acum, în ce doză și cu ce limite.
Ședințele supravegheate
Exercițiu aerob progresiv și lucru de forță cu încărcare mică, la indicația medicului, cu kinetoterapeutul alături pe toată durata ședinței.
Reevaluarea și trecerea la program de întreținere
La intervale stabilite de la început, medicul revede pacientul, compară cu evaluarea inițială și decide cum continuă: alt nivel de efort, alte obiective sau program de întreținere de făcut singur, cu control periodic.
Cele trei faze ale recuperării cardiace
Modelul internațional împarte recuperarea cardiacă în trei faze[3]. Prima se desfășoară în spital, în zilele de după eveniment. Ultimele două sunt cele pentru care pacientul vine la clinică.
În spital
Mobilizarea începe în spital, în ritmul stabilit de echipa care îngrijește pacientul acolo, împreună cu primele informații despre boală și despre ce urmează după externare.
Ambulatoriu supravegheat
Faza principală, cea care se face la clinică: ședințe de exercițiu supravegheat, educație despre boală și tratament, controlul factorilor de risc și reevaluări medicale programate.
Întreținere pe termen lung
Programul devine parte din rutina săptămânală a pacientului, cu activitate fizică regulată și cu menținerea măsurilor pe factorii de risc, sub control medical periodic.
Ce cuprinde un program complet
Declarația științifică a Asociației Americane a Inimii, actualizată în 2024, definește componentele unui program de recuperare cardiacă: evaluarea pacientului, consilierea nutrițională, managementul greutății și al compoziției corporale, controlul factorilor de risc cardiovascular, suportul psihosocial, antrenamentul aerob, antrenamentul de forță și consilierea pentru activitate fizică[4].
Exercițiul aerob progresiv
Componenta centrală. Doza se stabilește individual, pornind de la capacitatea de efort măsurată la testul de efort, și crește în trepte pe parcursul programului.
Cum se face kinetoterapiaAntrenamentul de forță
Cu încărcări mici și progresie lentă, pentru gesturile de zi cu zi: ridicat, cărat, urcat scări. Se adaugă după ce baza aerobă este stabilită.
Ședințe individuale și de grupControlul factorilor de risc
Tensiune arterială, profil lipidic, glicemie, greutate corporală și renunțarea la fumat — urmărite pe parcursul programului, împreună cu medicul curant.
Consilierea nutrițională
Aport caloric, grăsimi saturate și sare, adaptate la controlul greutății, al tensiunii și al colesterolului. Când e nevoie de un plan alimentar construit în detaliu, sau când există și diabet, pacientul este trimis la medicul de specialitate din clinică.
Diabet și nutrițieSuportul psihosocial
Anxietatea și scăderea dispoziției sunt frecvente după un eveniment cardiac și influențează direct cât de constant se face programul. Se identifică la evaluare, iar când pacientul are nevoie de ședințe dedicate, clinica are serviciu propriu de psihoterapie.
PsihoterapieEducația pacientului
Ce înseamnă diagnosticul, la ce folosește fiecare medicament, ce simptome cer prezentare de urgență și cum se recunoaște un efort prea mare.
Cât durează programul și cum arată o ședință
Faza ambulatorie durează de regulă între 8 și 12 săptămâni, cu ședințe repetate săptămânal, iar după ea urmează programul de întreținere, care continuă pe termen lung. Numărul de ședințe și frecvența se stabilesc la consultație, în funcție de starea clinică și de capacitatea de efort măsurată la început.
O ședință începe cu o încălzire, continuă cu partea aerobă la intensitatea prescrisă de medic, adaugă exercițiile de forță atunci când sunt indicate și se încheie cu revenire. Kinetoterapeutul urmărește pacientul pe toată durata ședinței, verifică toleranța la efort și oprește sau reduce intensitatea când e cazul. Între ședințe, pacientul primește un program scurt de făcut acasă.
Numărul de ședințe contează. Un studiu pe 30.161 de pacienți vârstnici arată o relație doză-răspuns clară: cei care au făcut 36 de ședințe au avut un risc de deces cu 14% mai mic și un risc de infarct cu 12% mai mic la 4 ani față de cei care au făcut 24 de ședințe, iar diferența crește față de cei care au făcut și mai puține[5]. Un studiu populațional pe 2.345 de pacienți cu boală coronariană arată același lucru pe evenimente cardiovasculare majore: fiecare ședință în plus se asociază cu o rată mai mică, iar cei care au ajuns la cel puțin 20 de ședințe au avut cel mai bun rezultat[6].
Ce arată studiile
Meta-analiza de referință: 85 de studii randomizate, 23.430 de pacienți
Recuperarea cardiacă bazată pe exercițiu se asociază cu reduceri semnificative ale mortalității cardiovasculare (RR 0,74; IC 95% 0,64–0,86), ale spitalizărilor (RR 0,77; IC 95% 0,67–0,89) și ale infarctului miocardic (RR 0,82; IC 95% 0,70–0,96). Numărul necesar de tratat este 37 atât pentru un deces cardiovascular evitat, cât și pentru o spitalizare evitată[7].
NNT 37 — un pacient din 37 evită o spitalizareCalitatea vieții și costurile
Aceeași meta-analiză arată o îmbunătățire semnificativă a calității vieții raportate de pacienți[7]. O sinteză sistematică a evaluărilor economice conchide că recuperarea cardiacă este cost-eficientă, în special atunci când exercițiul este o componentă a programului[8].
Cost-eficientă în evaluările economice publicateSiguranța exercițiului supravegheat
Un studiu pe 4.846 de pacienți cu boală coronariană din trei centre de recuperare cardiacă a urmărit 175.820 de ore de antrenament. Rata evenimentelor a fost de un eveniment cardiac la 129.456 de ore de exercițiu de intensitate moderată[9]. Programul se prescrie individual, după evaluare, și se desfășoară sub supraveghere.
175.820 de ore de antrenament urmăriteEvaluarea cardiologică, în aceeași clinică
Programul de recuperare cardiacă pornește de la o imagine clară a stării inimii în momentul de față. La ReumaDiagnostic investigațiile de care are nevoie medicul de recuperare se pot face în aceeași clinică, iar rezultatele ajung direct la el. Echipa de cardiologie are patru medici, dintre care un medic cu supraspecializare în electrofiziologie și aritmologie.
Decontare CNAS și asigurări private
Recuperare cardiacă cu bilet de trimitere
Ședințele de kinetoterapie și procedurile de fizioterapie din programul de recuperare cardiacă fac parte din pachetul de servicii de bază pentru medicină fizică și de reabilitare în ambulatoriu. Pacienții asigurați au dreptul la 21 de zile de tratament pe an, care se pot împărți în cel mult două perioade, cu maximum 4 proceduri pe zi.
Plafonul lunar. Numărul de servicii decontate într-o lună este limitat prin contract. Sună la 0336.991 înainte să vii, ca să verifici disponibilitatea la data respectivă. Când plafonul lunii este consumat, tratamentul rămâne disponibil la tarif privat.
Ce se face cu bilet de trimitere la ReumaDiagnostic este explicat pe pagina despre biletul de trimitere. Tarifele pentru consultație și pentru ședințe sunt pe pagina de tarife.
Asigurări private
Clinica lucrează cu Asirom, Signal Iduna, Groupama, Allianz-Țiriac și Omniasig și acceptă abonamentele Regina Maria; pentru abonații Medicover există contract pe recuperare medicală, radiografii și DEXA. Ce acoperă polița ține de contractul tău — spune la programare ce asigurare ai, ca recepția să verifice înainte de vizită.
Întrebări frecvente
Unde pot face recuperare cardiacă în Galați?
La ReumaDiagnostic, în regim ambulatoriu, în cadrul serviciului de recuperare medicală. Programul pornește de la consultația medicului de recuperare, care corelează documentele din spital cu evaluarea cardiologică făcută în clinică, apoi continuă cu ședințe supravegheate de kinetoterapie. Se poate deconta prin CNAS, pe bază de bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la cardiolog. Programarea se face la 0336.991 sau online.
Când pot începe recuperarea cardiacă după infarct?
Ghidul american pentru sindroamele coronariene acute, publicat în 2025, recomandă ca recuperarea cardiacă să fie prescrisă înainte de externare sau la prima vizită ambulatorie după eveniment. Mobilizarea începe încă din spital, în ritmul stabilit de echipa de acolo. Programul ambulatoriu se începe după stabilizarea clinică, la momentul pe care îl indică medicul curant, iar prima consultație de recuperare se poate programa imediat ce ai biletul de trimitere și documentele de externare.
Ce exerciții pot face după un infarct sau după o operație pe cord?
Doza se prescrie individual, după evaluarea capacității de efort. Baza este exercițiul aerob progresiv — mers, bicicletă ergometrică, circuit — la intensitatea stabilită de medic, la care se adaugă lucrul de forță cu încărcări mici, atunci când este indicat. Intensitatea se ajustează pe parcurs, în funcție de cum răspunde pacientul. Nu există un program standard: fiecare pacient primește protocolul lui.
Am nevoie de test de efort înainte să încep?
De regulă da, pentru că el arată cât efort duce inima acum și la ce intensitate apar simptomele sau modificările pe electrocardiogramă. Din rezultatul lui iese doza de la care pornește programul. Indicația o dă cardiologul, iar testul se face în clinică. Când starea clinică nu permite încă testul, medicul de recuperare pornește de la o evaluare clinică și reia testarea mai târziu.
Cât durează programul de recuperare cardiacă?
Faza ambulatorie durează de regulă între 8 și 12 săptămâni. După ea urmează programul de întreținere, care continuă pe termen lung, cu activitate fizică regulată și controale periodice. Prin CNAS se decontează 21 de zile de tratament pe an, în cel mult două perioade; programul poate continua la tarif privat sau ca program de întreținere de făcut singur, cu reevaluare la medic.
Contează câte ședințe fac?
Da, și asta e măsurat. Un studiu pe 30.161 de pacienți arată că cei care au făcut 36 de ședințe au avut, la 4 ani, un risc de deces cu 14% mai mic și un risc de infarct cu 12% mai mic decât cei care au făcut 24 de ședințe. Un al doilea studiu, pe 2.345 de pacienți cu boală coronariană, arată că fiecare ședință în plus se asociază cu o rată mai mică de evenimente cardiovasculare majore. Concluzia practică: programul se duce până la capăt, nu se oprește la primele semne de bine.
Recuperarea cardiacă se decontează prin CNAS?
Da. Ai nevoie de bilet de trimitere către medicină fizică și de reabilitare, de la medicul de familie sau de la cardiolog, plus dovada calității de asigurat. Se decontează 21 de zile de tratament pe an, în cel mult două perioade, cu maximum 4 proceduri pe zi. Locurile decontate într-o lună sunt limitate prin plafon, așa că sună la 0336.991 înainte să vii.
Este sigur exercițiul fizic după un eveniment cardiac?
Exercițiul supravegheat, prescris individual după evaluare, are un profil de siguranță bun. Un studiu pe 4.846 de pacienți cu boală coronariană din trei centre de recuperare a urmărit 175.820 de ore de antrenament și a găsit un eveniment cardiac la 129.456 de ore de exercițiu de intensitate moderată. Programul se stabilește de medicul de recuperare după evaluarea cardiologică, iar kinetoterapeutul urmărește pacientul pe toată durata ședinței.
Ajută recuperarea și în insuficiența cardiacă?
Da, la pacienții cu insuficiență cardiacă stabilă. Sinteza Cochrane pe 60 de studii randomizate, cu 8.728 de participanți, arată că programele bazate pe exercițiu îmbunătățesc calitatea vieții și reduc spitalizările. Programul se construiește pe capacitatea de efort măsurată și se reia periodic, cu obiectivul principal de a menține autonomia zilnică.
Programează consultația de recuperare cardiacă
Evaluare la medicul de recuperare medicală, corelată cu documentele din spital, cu evaluarea cardiologică și cu testul de efort, apoi program construit pe capacitatea ta reală de efort. Decontare CNAS cu bilet de trimitere.
Str. Movilei nr. 2, Galați. Programarea este obligatorie.
Referințe
- Rao SV, et al. 2025 ACC/AHA/ACEP/NAEMSP/SCAI guideline for the management of patients with acute coronary syndromes. Journal of the American College of Cardiology. 2025;85(22):2135-2237. doi:10.1016/j.jacc.2024.11.009
- Molloy CD, et al. Exercise-based cardiac rehabilitation for adults with heart failure. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2024;3:CD003331. doi:10.1002/14651858.cd003331.pub6
- Ambrosetti M, et al. Secondary prevention through comprehensive cardiovascular rehabilitation: from knowledge to implementation. 2020 update. A position paper from the Secondary Prevention and Rehabilitation Section of the European Association of Preventive Cardiology. European Journal of Preventive Cardiology. 2021;28(5):460-495. doi:10.1177/2047487320913379
- Brown TM, et al. Core components of cardiac rehabilitation programs: 2024 update. A scientific statement from the American Heart Association and the American Association of Cardiovascular and Pulmonary Rehabilitation. Circulation. 2024;150(18):e328-e347. doi:10.1161/cir.0000000000001289
- Hammill BG, et al. Relationship between cardiac rehabilitation and long-term risks of mortality and myocardial infarction among elderly Medicare beneficiaries. Circulation. 2010;121(1):63-70. doi:10.1161/circulationaha.109.876383
- Medina-Inojosa JR, et al. Dose of cardiac rehabilitation to reduce mortality and morbidity: a population-based study. Journal of the American Heart Association. 2021;10(19):e021356. doi:10.1161/jaha.120.021356
- Dibben G, et al. Exercise-based cardiac rehabilitation for coronary heart disease: a meta-analysis. European Heart Journal. 2023;44(6):452-469. doi:10.1093/eurheartj/ehac747
- Shields GE, et al. Cost-effectiveness of cardiac rehabilitation: a systematic review. Heart. 2018;104(17):1403-1410. doi:10.1136/heartjnl-2017-312809
- Rognmo Ø, et al. Cardiovascular risk of high- versus moderate-intensity aerobic exercise in coronary heart disease patients. Circulation. 2012;126(12):1436-1440. doi:10.1161/circulationaha.112.123117
Autor: echipa medicală ReumaDiagnostic. Pagină redactată pe baza literaturii de specialitate citate mai sus și a pachetului de servicii de bază pentru medicină fizică și de reabilitare în ambulatoriu, revizuită de echipa de recuperare medicală a clinicii. Clinica ReumaDiagnostic își asumă răspunderea editorială asupra conținutului medical publicat pe acest site. Informația de mai sus are caracter general: indicația, intensitatea efortului și contraindicațiile se stabilesc individual, la consultație, în corelație cu recomandarea medicului cardiolog curant. Condițiile de decontare se pot modifica pe parcursul anului; recepția confirmă situația zilei la 0336.991. Ultima revizuire: septembrie 2026. Următoarea revizuire programată: septembrie 2027.