Tratamentul varicelor cu laser endovenos: când este indicat, beneficii, riscuri și contraindicații

De ce varicele sunt mai mult decât o problemă estetică

Varicele sunt adesea percepute, la început, ca o problemă estetică. Mulți pacienți ajung la medic fiindcă observă vene proeminente, albăstrui, inestetice, care apar în special pe gambă sau pe coapsă. În realitate, boala venoasă cronică este mult mai mult decât un disconfort vizual. Pentru un număr mare de oameni, varicele înseamnă picioare grele la sfârșitul zilei, senzație de tensiune, durere surdă, edem, mâncărimi, crampe nocturne și, în formele mai avansate, modificări persistente ale pielii sau chiar ulcer venos.

Din acest motiv, tratamentul modern al varicelor nu urmărește doar îmbunătățirea aspectului estetic, ci corectarea unei tulburări de circulație venoasă care poate progresa în timp. Înțelegerea stadiului bolii — descris în detaliu în articolul despre clasificarea varicelor — este primul pas pentru a alege tratamentul potrivit.

Ce este tratamentul cu laser endovenos (EVLA/EVLT) și cum funcționează

În ultimii ani, tratamentul cu laser endovenos, cunoscut sub denumirea de EVLA sau EVLT, s-a impus ca una dintre cele mai eficiente și mai bine tolerate opțiuni terapeutice pentru insuficiența venoasă superficială. Spre deosebire de chirurgia clasică, care presupunea incizii, stripping și o recuperare dificilă, laserul endovenos permite închiderea venei insuficiente printr-o procedură minim invazivă, efectuată sub ghidaj ecografic, de regulă în regim ambulatoriu și cu revenire rapidă la activitățile cotidiene.

Ca să înțelegem de ce este util laserul endovenos, trebuie să pornim de la mecanismul bolii. În mod normal, venele membrelor inferioare transportă sângele înapoi spre inimă, iar valvulele venoase asigură curgerea într-un singur sens. Când aceste valve devin incompetente, sângele stagnează și refluxul venos crește presiunea în sistemul superficial. În timp, vena se dilată, se conturează sub piele și apar simptomele.

Laserul endovenos tratează tocmai această cauză funcțională. Prin introducerea unei fibre laser în interiorul venei afectate și aplicarea controlată a energiei termice, peretele venos este lezat în mod intenționat, se colabează și, ulterior, se fibrozează. Circulația este redirecționată către vene sănătoase, care pot prelua eficient fluxul venos.

Rolul ecografiei duplex — de ce nu se tratează „din ochi”

Un lucru important de subliniat este că indicația pentru EVLA nu se stabilește doar „din ochi”. Examenul clinic contează, dar ecografia doppler este esențială. Atât ghidurile NICE, cât și recomandările Society for Vascular Surgery, American Venous Forum și American Vein and Lymphatic Society susțin clar că tratamentul intervențional trebuie ghidat de demonstrarea ecografică a refluxului venos superficial, în special la nivelul safenei mari sau mici.

Cu alte cuvinte, nu orice venă vizibilă necesită laser, iar nu orice simptom de la nivelul picioarelor este automat cauzat de varice. La ReumaDiagnostic Galați, evaluarea vasculară include consultație de chirurgie vasculară, ecografie Doppler vascular și, când este necesar, determinarea indicelui gleznă-braț pentru excluderea unei componente arteriale.

Când este indicat tratamentul cu laser endovenos

Indicațiile pentru tratamentul cu laser endovenos sunt bine conturate în ghidurile actuale. Procedura este recomandată în primul rând la pacienții cu varice simptomatice și reflux troncular documentat ecografic. Simptomele pot include:

• Durere și senzație de greutate în gambe
• Tensiune, prurit și disconfort care se accentuează la ortostatism prelungit
• Edem (umflarea picioarelor), ameliorat parțial la repaus sau ridicarea membrului
• Modificări ale tegumentului: hiperpigmentare, eczemă venoasă, lipodermatoscleroză
• Ulcer venos activ sau vindecat
• Tromboflebită superficială recurentă asociată cu insuficiență venoasă

EVLA nu este rezervat doar formelor severe și nici nu trebuie văzut exclusiv ca o procedură cosmetică. Este o intervenție terapeutică pentru o boală cronică ce poate evolua progresiv. În ghidurile actuale, ablația endovenoasă termică este recomandată înaintea scleroterapiei cu spumă și înaintea chirurgiei clasice pentru refluxul safenei mari și mici. Dacă anatomia este favorabilă și nu există contraindicații relevante, EVLA este de foarte multe ori prima alegere.

Eficacitate și rezultate clinice — ce arată studiile

Datele actuale arată rate de ocluzie venoasă foarte bune, în general între 91% și 100% la un an, cu menținerea unei eficacități ridicate și pe termen mai lung. O procedură modernă trebuie să fie nu doar comodă, ci și durabilă — și în cazul EVLA, închiderea venei tratate este, de regulă, stabilă atunci când selecția pacientului și tehnica sunt corecte.

Mai mult, există dovezi solide că rezultatele clinice sunt foarte bune și în comparație cu chirurgia clasică. Un studiu randomizat cu urmărire pe termen lung a arătat că EVLA a fost mai eficient decât chirurgia convențională în prevenirea recurenței clinice la 5 ani, cu rate de recidivă de 20,9% față de 34,3% — diferență semnificativă statistic.

Un alt argument puternic vine din studiul CLASS, publicat în New England Journal of Medicine. La 5 ani, calitatea vieții specifică bolii venoase a fost superioară după EVLA comparativ cu scleroterapia cu spumă, iar majoritatea modelelor de cost-eficiență au favorizat tot laserul endovenos.

Beneficiile EVLA față de chirurgia clasică

• Rate mai mici de sângerare, hematom și infecție de plagă față de operația tradițională
• Recuperare rapidă — reluarea activităților normale în medie în aproximativ 7 zile
• Regim ambulatoriu — fără spitalizare prelungită, sub anestezie locală tumescentă
• Timp procedural scurt — aproximativ 36 de minute în medie
• Fără cicatrici vizibile — acces minim invaziv prin puncție
• Mobilizare imediată după procedură — mersul pe jos este recomandat din prima zi

EVLA vs. radiofrecvență — cum alegem

Pe termen scurt, laserul endovenos și radiofrecvența au eficacitate similară și ambele sunt opțiuni solide pentru refluxul troncular. Unele analize sugerează că radiofrecvența ar putea avea un avantaj pe termen lung în ceea ce privește recurența. Totuși, diferențele nu sunt suficient de mari sau consecvente pentru a justifica o recomandare categorică în favoarea unei singure tehnici pentru toți pacienții.

În practică, decizia depinde de anatomia venoasă, experiența operatorului, tipul de echipament disponibil și preferințele pacientului. Pentru venele cu diametru peste 10 mm, ghidurile recente tind să favorizeze ablația termică (EVLA sau radiofrecvență) față de tehnicile non-termice.

Posibile riscuri și complicații

Faptul că vorbim despre o procedură minim invazivă nu înseamnă că este complet lipsită de riscuri. Complicațiile există, dar în marea lor majoritate sunt minore și autolimitate.

Complicații frecvente (minore)

• Echimoze (vânătăi) de-a lungul traiectului tratat — aproximativ 13% din cazuri
• Durere moderată locală și senzație de tensiune
• Flebită superficială — aproximativ 5% din cazuri
• Hiperpigmentare temporară

Complicații rare (severe)

• Tromboză venoasă profundă — aproximativ 0,3% din cazuri
• Embolie pulmonară — aproximativ 0,1%
• EHIT (tromboză indusă de căldură endovenoasă) — 1,6–2,4% din cazuri
• Parestezii (iritarea nervilor din vecinătatea venei tratate) — 2,2–3%, de regulă tranzitorii

Aceste riscuri justifică evaluarea atentă preoperatorie și urmărirea adecvată după procedură. Medicul chirurg vascular îți va explica în detaliu profilul de risc individual înainte de intervenție.

Contraindicații și precauții

Printre contraindicațiile importante se numără:

• Tromboză venoasă profundă acută
• Obstrucția sistemului venos profund (când vena superficială joacă rol de colaterală importantă)
• Insuficiență arterială semnificativă — verificată prin determinarea indicelui gleznă-braț
• Infecție cutanată activă la locul de puncție
• Sarcina (procedura va fi amânată până după naștere)

Există și situații care impun prudență sau alegerea altei tehnici, fără să fie contraindicații absolute:

• Vene foarte superficiale sau tortuoase (risc crescut de arsuri sau dificultăți tehnice)
• Vene cu diametru mai mare de 15 mm sau cu aspect aneurismal (risc crescut de EHIT)
• Mobilitate redusă (recuperarea necesită mers activ)

Recuperarea după tratamentul cu laser endovenos

• Mobilizare imediată după procedură — mersul pe jos este recomandat
• Ciorapi compresivi — purtați timp de maximum 7 zile postprocedural
• Mers zilnic activ — minimum 30 de minute pe zi
• Evitarea efortului intens și a expunerii la soare local timp de 1–2 săptămâni
• Control ecografic la 1 lună pentru verificarea ocluziei venei tratate
• Reluarea activităților normale în medie în aproximativ 7 zile

Este important să menținem o așteptare realistă: EVLA tratează cu succes refluxul venos identificat la momentul evaluării, dar nu schimbă predispoziția biologică pentru boala venoasă. Aflați mai multe despre ce puteți face pentru a reduce riscul de progresie în articolul nostru despre prevenția varicelor.

Traseul integrat la ReumaDiagnostic Galați

Consultație de chirurgie vasculară — evaluarea clinică completă a insuficienței venoase și planificarea investigațiilor.

Ecografie Doppler vascular — examinarea refluxului venos superficial și profund, cartografierea safenei mari și mici, documentarea ecografică a indicației pentru tratament.

Determinarea indicelui gleznă-braț — pentru excluderea insuficienței arteriale periferice înainte de orice tratament intervențional.

Dacă evaluarea confirmă indicația pentru EVLA, specialistul coordonează traseul către procedură și asigură controlul ecografic post-tratament la 1 lună. Dacă anatomia sau contextul clinic indică o altă metodă (radiofrecvență, scleroterapie, flebectomie sau combinații), discuția se face transparent, cu explicarea tuturor opțiunilor.

Varicele nu dispar de la sine și nu „se stabilizează” fără tratament. Sunt o boală venoasă cronică, cu evoluție progresivă. Cu cât evaluarea și tratamentul intervin mai devreme, cu atât sunt mai puține complicații de gestionat.

Ai varice sau picioare grele? Evaluare vasculară completă într-o singură vizită.

Consultație chirurgie vasculară · Ecografie Doppler vascular · Determinare indice gleznă-braț

Evaluăm refluxul venos cu ecografie doppler și stabilim planul terapeutic potrivit — inclusiv dacă laserul endovenos este indicat sau nu.

➤ Programează-te online
0336.991

Acceptăm: Signal Iduna · Allianz · Groupama · Asirom · Abonați Regina Maria (fără trimitere)

Întrebări frecvente despre tratamentul varicelor cu laser endovenos

Cât durează procedura de laser endovenos pentru varice?

Procedura durează în medie aproximativ 36 de minute pentru un segment tratat. Timpul total petrecut la clinică, incluzând pregătirea și monitorizarea postprocedurală imediată, poate fi de 1,5–2 ore. Pacientul pleacă acasă în aceeași zi, procedura efectuându-se în regim ambulatoriu.

Este dureros tratamentul varicelor cu laser endovenos?

Procedura se efectuează sub anestezie locală tumescentă, ceea ce înseamnă că disconfortul în timpul intervenției este minim. După procedură, pot apărea durere moderată, senzație de tensiune sau echimoze de-a lungul traiectului venos tratat, care se ameliorează de obicei în câteva zile. Majoritatea pacienților descriu recuperarea ca fiind bine tolerată.

Când pot relua activitatea fizică după laser endovenos?

Mersul pe jos este recomandat imediat după procedură și reprezintă parte din recuperare. Activitățile ușoare pot fi reluate în 24–48 de ore. Efortul fizic intens trebuie evitat timp de 1–2 săptămâni. Revenirea completă la activitățile normale se produce, în medie, în aproximativ 7 zile.

Se pot trata ambele picioare cu laser endovenos în aceeași ședință?

În general, medicul evaluează de la caz la caz dacă tratarea bilaterală în aceeași ședință este indicată, în funcție de amploarea refluxului, anatomia venoasă și starea generală a pacientului. Decizia finală aparține chirurgului vascular după evaluarea ecografică completă.

Varicele pot reapărea după tratamentul cu laser endovenos?

EVLA tratează eficient refluxul venos identificat la momentul evaluării, dar nu elimină predispoziția biologică pentru boala venoasă cronică. Studiile arată că rata de recurență clinică la 5 ani după EVLA este semnificativ mai mică față de chirurgia clasică (20,9% vs. 34,3%). Adoptarea unui stil de viață adecvat — descris în articolul despre prevenția varicelor — poate reduce riscul de progresie.

Conținut medical realizat în colaborare cu echipa de chirurgie vasculară a clinicii.
Ultima actualizare: martie 2026

Referințe bibliografice

1. Rochon PJ et al. ACR Appropriateness Criteria® Lower Extremity Chronic Venous Disease. JACR. 2023. doi:10.1016/j.jacr.2023.08.011
2. Gloviczki P et al. 2022 SVS/AVF/AVLS Clinical Practice Guidelines — Part I. J Vasc Surg Venous Lymphat Disord. 2023. doi:10.1016/j.jvsv.2022.09.004
3. Belramman A, Bootun R, Tang TY, Lane TRA, Davies AH. Pain Outcomes Following Mechanochemical Ablation vs Cyanoacrylate Adhesive — The MOCCA Randomized Clinical Trial. JAMA Surgery. 2022. doi:10.1001/jamasurg.2022.0298
4. Wallace T et al. Long-Term Outcomes of Endovenous Laser Ablation and Conventional Surgery. British Journal of Surgery. 2018. doi:10.1002/bjs.10961
5. Brittenden J et al. Five-Year Outcomes of a Randomized Trial of Treatments for Varicose Veins. New England Journal of Medicine. 2019. doi:10.1056/NEJMoa1805186
6. Alwahbi A. Technical Efficacy and Safety of Outpatient Endovenous Laser Ablation. Vascular Health and Risk Management. 2025. doi:10.2147/VHRM.S518681
7. Gloviczki P et al. Care of Patients With Varicose Veins — SVS/AVF Guidelines. Journal of Vascular Surgery. 2011. doi:10.1016/j.jvs.2011.01.079
8. Setia A et al. Endovenous Laser Ablation at Wavelengths >1900 nm: A Systematic Review. Lasers in Medical Science. 2022. doi:10.1007/s10103-022-03609-w
9. Gloviczki P et al. 2023 SVS/AVF/AVLS Clinical Practice Guidelines — Part II. J Vasc Surg Venous Lymphat Disord. 2024. doi:10.1016/j.jvsv.2023.08.011
10. Hamdan A. Management of Varicose Veins and Venous Insufficiency. JAMA. 2012;308(24):2612-2621. doi:10.1001/jama.2012.111352
11. Whing J et al. Interventions for Great Saphenous Vein Incompetence. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2021. doi:10.1002/14651858.CD005624.pub4