Durerea de picior la mers și boala arterială periferică (BAP): ce spun studiile

Durerea de picior care apare în timpul mersului și dispare după ce te oprești pentru câteva minute este unul dintre cele mai caracteristice semne ale unei probleme de circulație numite boală arterială periferică (BAP). În limbaj medical, acest simptom poartă numele de claudicație intermitentă și reprezintă, de cele mai multe ori, manifestarea unei ateroscleroze la nivelul arterelor care duc sângele către membrele inferioare.

Deși pentru mulți pacienți poate părea doar o problemă a picioarelor, boala arterială periferică este în realitate un indicator al unei boli vasculare generalizate. Aceeași ateroscleroză care îngustează arterele de la nivelul picioarelor poate afecta și arterele inimii sau ale creierului. Din acest motiv, BAP este asociată cu un risc crescut de infarct miocardic, accident vascular cerebral și mortalitate cardiovasculară.^[1][6][7]

În ultimii ani, cercetarea medicală a arătat că boala arterială periferică este mult mai frecventă decât se credea anterior și, în același timp, frecvent subdiagnosticată. Mulți pacienți își adaptează activitatea zilnică pentru a evita durerea și ajung târziu la medic. Înțelegerea mecanismelor bolii și recunoașterea simptomelor pot face însă o diferență majoră în evoluția acesteia.

➤ Chirurgie vasculară ReumaDiagnostic | Programare online

De ce te doare piciorul la mers

Boala arterială periferică este, în majoritatea cazurilor, consecința aterosclerozei — procesul prin care colesterolul, lipidele și celulele inflamatorii se depun pe pereții arterelor, formând plăci aterosclerotice. Aceste depuneri duc progresiv la îngustarea lumenului vascular și la scăderea fluxului sanguin către țesuturi.^[1][2][3]

Arterele implicate pot fi situate oriunde de la nivelul aortei abdominale până la arterele mici ale piciorului. În repaus, mușchii consumă relativ puțin oxigen, iar circulația redusă poate fi încă suficientă pentru necesarul metabolic. Situația se schimbă însă în momentul în care o persoană începe să meargă, să urce scări sau să facă efort fizic.

Dacă arterele sunt îngustate, sângele nu poate ajunge în cantitate suficientă, iar mușchiul intră într-o stare de ischemie tranzitorie — o lipsă temporară de oxigen. Această ischemie se manifestă clinic prin durere sau crampe musculare, care apar de obicei după o anumită distanță de mers. După ce pacientul se oprește, cererea de oxigen scade, fluxul sanguin devine din nou suficient, iar durerea dispare în câteva minute.^[4][5][2]

Localizarea durerii poate oferi indicii importante despre locul în care arterele sunt afectate. Atunci când îngustarea este la nivelul arterelor aorto-iliace, durerea apare de obicei în zona feselor sau a coapselor. Dacă obstrucția este mai jos, la nivelul arterelor femurale sau poplitee, simptomul tipic este durerea în gambă.^[1][4]

Cât de frecventă este boala arterială periferică

Datele epidemiologice arată că boala arterială periferică afectează milioane de oameni la nivel global, iar prevalența crește odată cu vârsta. După 60 de ani, boala devine din ce în ce mai frecventă, în special la persoanele cu factori de risc cardiovasculari.^[6]

Un aspect important evidențiat de cercetare este faptul că doar o minoritate dintre pacienți prezintă simptomul clasic de claudicație intermitentă. Studiile sugerează că doar aproximativ 10–30% dintre persoanele cu BAP au simptome tipice. Mulți pacienți sunt complet asimptomatici sau au simptome atipice, ceea ce contribuie la subdiagnosticarea bolii.^[6][4]

Chiar și în absența simptomelor, prezența bolii arteriale periferice are o semnificație importantă pentru sănătate — ea indică faptul că procesul aterosclerotic este prezent în întregul sistem vascular.

Ce înseamnă BAP pentru sănătatea generală

Boala arterială periferică nu este doar o problemă locală a picioarelor. În realitate, ea reflectă o afectare sistemică a arterelor. Persoanele cu BAP au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta infarct miocardic, accident vascular cerebral și alte evenimente cardiovasculare majore.^[1][6][7]

Acest lucru se explică prin faptul că ateroscleroza este o boală generalizată. Plăcile aterosclerotice pot apărea simultan în arterele coronare, carotidiene și periferice. Astfel, diagnosticul de BAP trebuie privit ca un semnal de alarmă privind sănătatea vasculară a întregului organism.

Prognosticul bolii depinde de severitatea îngustării arteriale și de controlul factorilor de risc. La majoritatea pacienților cu claudicație intermitentă, evoluția este relativ stabilă. Studiile arată că progresia către ischemie critică a membrului inferior apare doar la aproximativ 1–5% dintre pacienții cu claudicație pe parcursul a cinci ani.^[4][2][3]

Ischemia critică reprezintă însă o complicație severă. În această situație, fluxul sanguin este atât de redus încât țesuturile nu mai primesc suficient oxigen nici în repaus. Apar dureri persistente, ulcerații sau necroză tisulară, iar riscul de amputație devine semnificativ.

➤ Factor de risc important: hipertensiunea arterială — evaluare și tratament la ReumaDiagnostic.

Cum se pune diagnosticul

Diagnosticul bolii arteriale periferice începe, de cele mai multe ori, cu recunoașterea simptomelor. Medicul va discuta cu pacientul despre caracteristicile durerii, momentul apariției acesteia și distanța pe care o poate parcurge fără disconfort. Examinarea clinică include palparea pulsului la nivelul arterelor piciorului.

Investigația de primă linie: indicele gleznă-braț

Cea mai simplă și utilizată metodă de diagnostic este indicele gleznă-braț (ABI – ankle-brachial index). Acesta se calculează comparând tensiunea arterială măsurată la nivelul gleznei cu cea de la nivelul brațului. Un indice ABI de 0,9 sau mai mic este considerat diagnostic pentru boala arterială periferică.^[1][4][8]

Testul este rapid, neinvaziv și poate fi realizat în cabinetul medical cu ajutorul unui Doppler portabil.

Investigații imagistice

Atunci când se suspectează leziuni semnificative sau când se ia în considerare o intervenție de revascularizare, sunt necesare investigații imagistice suplimentare. Ecografia Doppler vasculară permite evaluarea fluxului sanguin și identificarea zonelor de stenoză sau ocluzie arterială. În anumite situații se pot utiliza și angiografia CT sau angiografia prin rezonanță magnetică.^[1][4][6][9]

Tratamentul bolii arteriale periferice

Tratamentul BAP are două obiective majore. Primul este ameliorarea simptomelor și creșterea distanței de mers fără durere. Al doilea, la fel de important, este reducerea riscului cardiovascular global.

Controlul factorilor de risc

Modificarea factorilor de risc cardiovasculari este esențială în managementul bolii. Renunțarea la fumat este probabil cea mai importantă intervenție, deoarece fumatul accelerează progresia aterosclerozei și crește semnificativ riscul de complicații. Controlul tensiunii arteriale, al nivelului colesterolului și al diabetului zaharat este, de asemenea, crucial.^{[1][4][6][10]}

Exercițiul fizic ca tratament

Un aspect care surprinde adesea pacienții este faptul că mersul pe jos reprezintă una dintre cele mai eficiente terapii pentru claudicația intermitentă. Programele de exercițiu supravegheat sunt recomandate în ghidurile internaționale deoarece pot crește semnificativ distanța de mers fără durere și pot îmbunătăți calitatea vieții.^{[1][2][11][8]} Mecanismul principal este dezvoltarea circulației colaterale și adaptarea metabolică a mușchilor la efort.

Tratamentul medicamentos

Statinele sunt recomandate pentru majoritatea pacienților cu BAP deoarece scad nivelul colesterolului și stabilizează plăcile aterosclerotice. Antiagregantele plachetare, precum aspirina sau clopidogrelul, reduc riscul formării cheagurilor de sânge și al evenimentelor cardiovasculare majore.^[1][12][9] În anumite situații, medicamente precum cilostazol pot fi utilizate pentru a crește distanța de mers fără durere.^[13]

Revascularizarea

Pentru pacienții cu simptome severe care nu răspund la tratamentul conservator sau pentru cei cu ischemie critică, poate fi necesară restabilirea fluxului sanguin prin proceduri de revascularizare. Tehnicile endovasculare, precum angioplastia cu balon și implantarea de stenturi, sunt utilizate frecvent pentru a deschide arterele îngustate. În cazurile mai complexe, chirurgia de bypass poate crea o cale alternativă pentru circulația sângelui.^{[1][4][9][14]}

Concluzie

Durerea de picior care apare la mers și dispare după oprire este mai mult decât un simplu disconfort muscular. În multe cazuri, ea reprezintă primul semn al bolii arteriale periferice, o manifestare a aterosclerozei sistemice.

Recunoașterea timpurie a simptomelor și evaluarea prin metode simple, precum indicele gleznă-braț, permit diagnosticul precoce al bolii. Intervențiile asupra stilului de viață, exercițiul fizic, tratamentul medicamentos și, atunci când este necesar, procedurile de revascularizare pot îmbunătăți semnificativ prognosticul.

Dincolo de simptomele locale, boala arterială periferică este un indicator important al sănătății cardiovasculare globale. Identificarea și tratarea ei la timp pot reduce riscul de infarct, accident vascular cerebral și pierdere a funcției membrului inferior.

Întrebări frecvente despre boala arterială periferică

Ce este boala arterială periferică?

Boala arterială periferică (BAP) este o afecțiune în care arterele care duc sângele către membrele inferioare sunt îngustate sau blocate din cauza aterosclerozei. Aceasta reduce fluxul de sânge către picioare și poate provoca durere la mers (claudicație intermitentă), oboseală musculară sau, în formele severe, ulcerații și risc de amputație.

De ce mă doare piciorul la mers și trece după ce mă opresc?

Acesta este simptomul clasic al claudicației intermitente. La efort, mușchii picioarelor au nevoie de mai mult oxigen. Dacă arterele sunt îngustate, sângele nu poate ajunge în cantitate suficientă, iar mușchiul intră într-o ischemie tranzitorie care se manifestă prin durere sau crampe. După oprire, necesarul de oxigen scade și durerea dispare în câteva minute.

Cum se diagnostichează boala arterială periferică?

Diagnosticul începe cu istoricul clinic și examinarea pulsului la nivelul piciorului. Investigația de primă linie este indicele gleznă-braț (ABI) — un test rapid și neinvaziv realizat cu un Doppler portabil. Un ABI sub 0,9 confirmă diagnosticul. La ReumaDiagnostic Galați, Doppler-ul vascular și determinarea ABI se pot efectua într-o singură vizită.

Este boala arterială periferică periculoasă?

Da, în sensul că reflectă o ateroscleroză generalizată. Persoanele cu BAP au un risc semnificativ mai mare de infarct miocardic, accident vascular cerebral și alte evenimente cardiovasculare majore. De aceea, diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale nu doar pentru picioare, ci pentru sănătatea cardiovasculară a întregului organism.

Se poate trata boala arterială periferică fără operație?

Da, la majoritatea pacienților cu claudicație intermitentă. Tratamentul conservator include: renunțarea la fumat, controlul factorilor de risc (tensiune, colesterol, diabet), medicație (statine, antiagregante) și exercițiu fizic supravegheat — mersul pe jos este una dintre cele mai eficiente terapii. Revascularizarea (stent sau bypass) este rezervată cazurilor severe sau ischemiei critice.

Mersul pe jos ajută sau agravează boala?

Ajută semnificativ. Programele de exercițiu supravegheat sunt recomandate în ghidurile internaționale deoarece pot crește distanța de mers fără durere și pot îmbunătăți calitatea vieții. Mecanismul principal este dezvoltarea circulației colaterale și adaptarea metabolică a mușchilor. Programul de exerciții trebuie adaptat de medicul specialist.

Am nevoie de trimitere pentru consultul vascular?

Poți veni direct la o consultație de chirurgie vasculară, fără trimitere, ca pacient cu plată directă. Dacă ai asigurare privată la Signal Iduna, Allianz, Groupama, Asirom sau ești abonat Regina Maria, nu ai nevoie de trimitere. Programare: 0336.991.

---

Conținut medical realizat în colaborare cu echipa de chirurgie vasculară a clinicii. Coordonare editorială: Dr. Mihaela Sârbu — fondator ReumaDiagnostic. Ultima actualizare: martie 2026.

Referințe bibliografice

1. Olin J, Sealove B. Peripheral artery disease: current insight into the disease and its diagnosis and management. Mayo Clinic Proceedings. 2010;85(7). doi:10.4065/mcp.2010.0133
2. Bethel M, Annex B. Peripheral arterial disease: A small and large vessel problem. American Heart Journal Plus. 2023;28. doi:10.1016/j.ahjo.2023.100291
3. Garcia L. Epidemiology and pathophysiology of lower extremity peripheral arterial disease. Journal of Endovascular Therapy. 2006;13 Suppl 2. doi:10.1583/05-1751.1
4. Morley R, Sharma A, Horsch A, Hinchliffe R. Peripheral artery disease. BMJ. 2018;360. doi:10.1136/bmj.j5842
5. Evans N, Solomon A, Ratchford E. Peripheral artery disease – 2025 update. Vascular Medicine. 2025;30. doi:10.1177/1358863×251320917
6. Criqui M, Matsushita K, Aboyans V, et al. Lower Extremity Peripheral Artery Disease: Contemporary Epidemiology, Management Gaps, and Future Directions. Circulation. 2021. doi:10.1161/cir.0000000000001005
7. Muller M, Reed A, Leuenberger U, Sinoway L. Physiology in medicine: peripheral arterial disease. Journal of Applied Physiology. 2013;115. doi:10.1152/japplphysiol.00885.2013
8. Gardner A, Afaq A. Management of lower extremity peripheral arterial disease. Journal of Cardiopulmonary Rehabilitation and Prevention. 2008;28. doi:10.1097/hcr.0b013e31818c3b96
9. Lawall H, Huppert P, Espinola-Klein C, Rümenapf G. The Diagnosis and Treatment of Peripheral Arterial Vascular Disease. Deutsches Arzteblatt International. 2016;113. doi:10.3238/arztebl.2016.729
10. Santini P et al. Current diagnostic and therapeutic approaches for peripheral arterial disease in Italy. Internal and Emergency Medicine. 2025. doi:10.1007/s11739-025-03974-8
11. Mazzolai L et al. Management of peripheral arterial disease – European guideline summary. Revue Médicale Suisse. 2025. doi:10.53738/revmed.2025.21.910.553
12. Campia U et al. Peripheral Artery Disease: Past, Present, and Future. The American Journal of Medicine. 2019. doi:10.1016/j.amjmed.2019.04.043
13. Schainfeld R. Management of peripheral arterial disease and intermittent claudication. Journal of the American Board of Family Practice. 2001.
14. Chioncel V, Brezeanu R, Sinescu C. New Directions in the Management of Peripheral Artery Disease. American Journal of Therapeutics. 2019. doi:10.1097/mjt.0000000000000916