Clasificarea varicelor

❓ Ce sunt varicele?

Varicele sunt vene aflate imediat sub piele care se dilată și capătă un aspect sinuos, „șerpuit”. Cel mai des apar la nivelul picioarelor. În practică, vorbim de varice atunci când vena are un diametru de peste 3 mm.

De cele mai multe ori, problema pornește de la valvele venoase. În mod normal, acestea funcționează ca niște „ușițe” care nu lasă sângele să se întoarcă înapoi, ajutându-l să urce spre inimă. Când valvele nu se mai închid bine, sângele stagnează, presiunea din venă crește, iar vena se lărgește treptat și devine vizibilă.

⚠️ Factori de risc

Varicele apar mai frecvent atunci când există unul sau mai mulți dintre factorii de mai jos:
• predispoziție genetică (cazuri în familie)
• sex feminin
• vârstă înaintată
• exces ponderal
• sarcină
• constipație cronică
• stat prelungit în picioare sau pe scaun

🦵 Simptome întâlnite des

La început, varicele pot fi mai ales o problemă estetică. În timp, însă, pot apărea:
• senzație de greutate sau oboseală în picioare (mai ales seara)
• durere surdă sau „pulsatilă” pe traiectul venelor
• crampe nocturne
• mâncărime ori senzație de arsură în zona afectată
• umflarea gleznelor, mai ales după perioade lungi de stat în picioare

Dacă observi modificări ale pielii (închiderea la culoare, îngroșare, eczeme) sau răni la gleznă care se vindecă greu, e bine să ajungi cât mai repede la medic.

📊 Clasificarea varicelor: sistemul CEAP

Pentru a stabili cât de avansată este boala venoasă și ce tratament are sens, medicii folosesc frecvent clasificarea CEAP, recomandată de Society for Vascular Surgery și American Venous Forum.

🧩 Clasele clinice

Clasă
C0 Fără semne vizibile sau palpabile de boală venoasă
C1 Telangiectazii („pânze” vasculare) sau vene reticulare (sub 3 mm)
C2 Varice propriu-zise (vene dilatate ≥ 3 mm)
C3 Edem (umflarea piciorului/gleznei)
C4 Modificări ale pielii: hiperpigmentare, eczemă, lipodermatoscleroză, atrofie albă
C5 Ulcer venos vindecat
C6 Ulcer venos activ

Pe scurt, C2 înseamnă „varicele clasice”, iar C3–C6 indică forme mai avansate de insuficiență venoasă cronică, în care pot apărea edem, modificări ale pielii și, în cazurile severe, ulcere.

🔍 Alte elemente descrise de CEAP

Pe lângă partea clinică, CEAP mai descrie și:
• cauza (primară, secundară – de exemplu după o tromboză – sau congenitală)
• localizarea venelor afectate
• mecanismul: reflux (sângele se întoarce înapoi) sau obstrucție (există un „blocaj”)

Diferențierea asta contează, pentru că varicele primare nu se tratează întotdeauna la fel ca cele secundare ori congenitale.

🩺 Tratamentul varicelor – ce spun ghidurile recente

Recomandările actuale pun accent pe alegerea tratamentului în funcție de severitate și de dovezile din studii.

• Pentru varicele simptomatice cu reflux axial (de regulă CEAP C2 și peste), ghidurile Society for Vascular Surgery, American Venous Forum și American Vein and Lymphatic Society indică drept opțiune de primă linie ablația endovenoasă (laser sau radiofrecvență). În multe situații, aceasta este preferată în fața chirurgiei clasice sau a scleroterapiei cu spumă, datorită rezultatelor mai stabile și a îmbunătățirii calității vieții. [1–3]

• Chirurgia clasică (ligatură + stripping) rămâne o variantă bună atunci când ablația endovenoasă nu se poate face (de exemplu, din motive anatomice) sau când nu există expertiză/tehnologie disponibilă. [1]

• În formele ușoare (CEAP C1 – „pânze” vasculare și vene reticulare), scleroterapia și flebectomia sunt opțiuni potrivite, mai ales dacă nu există reflux truncular asociat. [2]

• În boala avansată (CEAP C4–C6), compresia are un rol central. În plus, intervenția endovenoasă făcută mai devreme poate grăbi vindecarea ulcerelor, lucru susținut de studiul EVRA. [4]

• Studiile clinice randomizate (de exemplu CLASS) arată că ablația laser endovenoasă și chirurgia clasică pot avea rezultate comparabile pe termen lung (inclusiv în ceea ce privește recurența și calitatea vieții) și, în refluxul axial, tind să fie mai eficiente decât scleroterapia cu spumă. [1][3]

• Pentru varicele recidivate, abordarea se adaptează cauzei: ghidurile menționează frecvent scleroterapia cu spumă ghidată ecografic sau flebectomia, în funcție de anatomie. [2]

• Măsurile conservatoare (ciorapi compresivi, ridicarea picioarelor, mișcare) rămân baza pentru toate stadiile, mai ales când o procedură nu e indicată sau nu poate fi făcută. [4] Medicamentele venoactive au beneficii limitate și nu sunt recomandate de rutină. [2]

În esență: pentru reflux axial simptomatic (C2+), prima alegere este de obicei ablația endovenoasă; pentru leziuni mai mici/vene tributare sau recidive, scleroterapia/flebectomia; iar pentru formele avansate și ulcerații, compresia rămâne esențială. [1–2][4]

📚 Bibliografie

1. Gloviczki P, Lawrence PF, Wasan SM, et al. The 2022 Society for Vascular Surgery, American Venous Forum, and American Vein and Lymphatic Society Clinical Practice Guidelines for the Management of Varicose Veins of the Lower Extremities. Part I. Duplex Scanning and Treatment of Superficial Truncal Reflux: Endorsed by the Society for Vascular Medicine and the International Union of Phlebology. Journal of Vascular Surgery. Venous and Lymphatic Disorders. 2023.
2. Gloviczki P, Lawrence PF, Wasan SM, et al. The 2023 Society for Vascular Surgery, American Venous Forum, and American Vein and Lymphatic Society Clinical Practice Guidelines for the Management of Varicose Veins of the Lower Extremities. Part II: Endorsed by the Society of Interventional Radiology and the Society for Vascular Medicine. Journal of Vascular Surgery. Venous and Lymphatic Disorders. 2024.
3. Brittenden J, Cooper D, Dimitrova M, et al. Five-Year Outcomes of a Randomized Trial of Treatments for Varicose Veins. The New England Journal of Medicine. 2019.
4. Fukaya E, Kolluri R. Nonsurgical Management of Chronic Venous Insufficiency. The New England Journal of Medicine. 2024.