Boala Crohn este o afecțiune inflamatorie a tubului digestiv. Este caracterizata prin episoade recurente de inflamație persistentă la nivelul tractului digestiv. Poate afecta orice zona a tubului digestiv de la gură până la anus.
Boala Crohn nu are o cauză clară. Aceasta afectiune apare cand sistemul imunitar reacționează anormal la mediul intestinal, pe fondul unei predispoziții genetice.
Ce inseamna predispoziția genetică?
Predispozitia genetica inseamna, o gena care in prezenta anumitor factori specifici declanseaza boala. Prezenta genei fara acesti factori insa nu va declansa boala. Boala Crohn are un fond genetic, apare mai des in anumite familii. Dar exista si mutatii spontane, deci agregarea familiala nu es obligatorii. Au fost identificate peste 200 de loci genetici predispozanti pentru boala Crohn. Cele mai cunoscute mutatii pentru boala Crohn sunt:
- NOD2 (CARD15) – primele mutații descoperite, asociate cu debut precoce și risc de stenoză/stricturi. Aceasta gena este implicata in reglarea răspunsului imunitar față de bacteriile intestinale.
- ATG16L1 și IRGM – implicate în mecanismele de autofagie (curățarea bacteriilor).
- IL23R – implicată în reglarea răspunsului inflamator.
Studiile arată că există un efect cumulativ, adica cu cat persoana are mai multe mutatii asociate creste semnificativ riscul de boala. Totuși, nu există o relație directă 1:1 între numărul de gene și boală. Multe persoane cu mutații genetice NU fac niciodată Crohn pentru ca este nevoie și de factori de mediu, microbiom și alterari in imunitate ca boala sa se declanseze. Severitatea acestei boli nu este dictată doar de gene. Factori precum fumatul, dieta, stresul și dezechilibrele florei intestinale cântăresc mult în modul de evoluție.
Boala Crohn este o boala autoimună?
Boala Crohn NU este considerată o boală autoimună clasică, ci mai degrabă o boală cronică inflamatorie mediată imun, cu mecanisme complexe.
- Bolile autoimune clasice (ex. lupus, poliartrită reumatoidă, tiroidita Hashimoto) se caracterizează prin faptul că sistemul imunitar produce anticorpi prin care determina celulele sa atace în mod direct țesuturile proprii sănătoase. În boala Crohn, sistemul imunitar nu atacă direct celulele proprii, ci reacționează exagerat și persistent împotriva bacteriilor și virusurilor din intestin, componentelor microbiomului sau unor elemente din dieta intestinală. Rezultatul este o inflamație cronică care afectează mucoasa intestinală și duce la leziuni persistente. Din punct de vedere imunologic, este considerată o boală mediata- imun, adică determinată de un răspuns imun aberant, dar nu „autoimuna” in cara sa existe un atac asupra structurilor proprii. Confuzia cu bolile autoimune apare ca urmare a tratamentele utilizate în Crohn care sunt similare cu cele din bolile autoimune: glucocorticoizi, imunosupresoare, terapii biologice anti-TNF, anti-interleukine.
Boală puternic dependentă de factorii de mediu
Boala Crohn este puternic influențată de factorii de mediu, chiar dacă baza genetică joacă un rol important. Gena „predispune”, dar mediul decide dacă și cum se declanșează boala și îi poate influența severitatea. Studiile pe gemeni monozigoți (care au același ADN) arată clar acest lucru, dacă unul are Crohn, șansele ca celălalt să dezvolte boala sunt de 30–35%. Dacă boala ar fi strict genetică, rata ar fi aproape 100%. Asta inseamna ca peste jumătate din risc este determinat de factori de mediu.
Care sunt principalii factori de mediu implicați in apariția bolii Crohn?
- Fumatul
- Cel mai bine dovedit factor.
- Crește riscul de a face Crohn de 2-3 ori.
- Agravează evoluția bolii: mai multe recăderi, mai multe complicații, nevoie mai mare de chirurgie.
- Renunțarea la fumat îmbunătățește semnificativ prognosticul.
- Dieta
- Dietele „occidentale” bogate în alimente ultraprocesate, zahăr, grăsimi saturate și aditivi (ex. emulgatori, îndulcitori artificiali) cresc riscul.
- Dietele bogate în fibre solubile, fructe, legume și pește pot avea rol protector.
- Microbiomul intestinal
- Dezechilibrul florei intestinale (disbioza) este un factor major.
- Antibioticele administrate frecvent în copilărie sau infecțiile intestinale repetate pot duce la dezechilibre ale microbiomului intestinal.
- Factori psihosociali
- Stresul cronic, lipsa somnului și depresia nu cauzează boala direct, dar agravează puseele și calitatea vieții.
Cum se manifestă boala Crohn?
Simptomele diferă în funcție de localizarea și severitatea bolii, dar cele mai comune sunt:
- Durere abdominală (mai ales în fosa iliacă dreaptă, unde este localizat ileonul terminal).
- Diaree cronică, uneori cu sânge sau mucus.
- Scădere în greutate și lipsa poftei de mancare
- Febră și oboseală persistentă.
- Anemie cauzată de sângerări oculte sau malabsorbție.
Pe lângă manifestările digestive, pot apărea și manifestări extraintestinale, cum ar fi:
- Afecțiuni articulare (artrite periferice, sacroileită).
- Manifestări cutanate (eritem nodos, pioderma gangrenosum).
- Afecțiuni oculare (uveita, episclerita).
- Complicații hepatobiliare (colangita sclerozantă primitiva).
Boala Crohn are o evoluție cronică, ondulantă, cu perioade de remisie și pusee de activitate. În timp, inflamația persistentă poate duce la complicații:
- Stenoze și obstrucții intestinale – îngustarea lumenului intestinal prin fibroză.
- Fistule – comunicări anormale între intestin și alte organe (vezică, piele, vagin).
- Abcese intraabdominale.
- Malabsorbție și deficite nutriționale (vitamina B12, fier, vitamina D, calciu, magneziu).
- Risc crescut de cancer colorectal, în special la pacienții cu afectare extinsă și de lungă durată.
Diagnosticul se bazează pe un ansamblu de investigații:
- Endoscopie (colonoscopie cu ileoscopie terminală) – evidențiază ulcerațiile, inflamația discontinuă („leziuni în piatra de pavaj”), cu posibilitatea de a preleva biopsie. Examenul anatomopatologic este Gold standard pentru diagnostic.
- RMN enterografie / CT enterografie – utile pentru evaluarea extensiei și complicațiilor.
- Analize de sânge: markeri inflamatori (VSH, CRP), hemoleucogramă (anemie, leucocitoză).
- Teste de scaun: calprotectina fecală (marker de inflamație intestinală).
Tratamentului pentru boala Crohn în România
În România există un Ghid de diagnostic și tratament dedicat bolilor inflamatorii intestinale (BII) la copii, elaborat de ESPGHAN și adaptat contextului național (Ministerul Sănătății).
Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie a publicat în 2025 un document general privind BII, care include recomandări pentru tratamentul bolii Crohn. Aceste ghiduri recomanda utilizarea prelungită a terapiei cu 5‑ASA (în forme ușoare), imunosupresoare (azatioprină, 6-mercaptopurină, metotrexat) și agenți biologici sau biosimilari, în funcție de evoluție și localizare (srgh.ro).
În centrele terțiare românești, precum cele ce folosesc Steroid Assessment Tool (SAT), s-au înregistrat progrese semnificative în reducerea utilizării corticosteroizilor în exces (de la 20 % la 6 %) și o creștere a tratamentului de protecție osoasă asociat steroizilor (până la 95 %) (Medicina Moderna).
Terapiile biologice (anti‑TNF, anti-integrine, anti‑interleukine) și inhibitori JAK sunt utilizate conform ghidurilor internaționale atunci când tratamentul convențional nu asigura remisia bolii sau pacientul este dependent de glucocorticoizi.
Ghiduri internaționale utilizate în România
- ECCO (European Crohn’s and Colitis Organisation) – ghiduri pentru tratamentul medical al bolii Crohn (2020) și în colaborare ECCO‑ESCP pentru abordarea chirurgicală (2016–17) (rccc.ro).
- ECCO‑ESPGHAN – recomandări specifice pentru tratamentul bolii Crohn la copii (pediatrie) (ueg.eu).
Aceste ghiduri reglementează utilizarea glucocorticoizilor, imunosupresoarelor, agenților biologici, strategii postoperatorii și monitorizarea tratamentului.
În functie de stadiul bolii și de gravitatea puseului deosebim urmatoarele faze de tratament:
- Inducerea remisiunii (puseu activ)
- Corticosteroizi (de tipul budesonidelor pentru formele ușoare-moderate, sistemice pentru formele severe). Se recomanda utilizarea cat mai putin timp a celei mai mici doze care sa controleze puseu conform ghidurilor internationale si nationale.
- Menținerea remisiunii
- Imunosupresoare: azatioprină, 6‑mercaptopurină, metotrexat – indicată în formele cronice pentru reducerea dependenței de glucocorticoizi.
- Agenți biologici/biosimilari: anti‑TNF (infliximab, adalimumab), anti‑integrine (vedolizumab), anti‑interleukine (ustekinumab) – în formele moderat‑severe sau necontrolate
- Complicații (fistule, abcese, stricturi)
- Antibiotice – în special în complicațiile perianale sau abcese – adesea alături de drenaj și tratament chirurgical
- Chirurgie conservativă (stricturoplastie, rezecție segmentară) urmată de tratament medicamentos pentru prevenirea recăderilor (srgh.ro).
- Alimentație și suport nutrițional
- Importanța intervențiilor nutriționale în menținerea remisiunii și susținerea creșterii la copii și adolescenți. Abordează componentele antiinflamatorii, igiena microbiomului și starea nutrițională (mdpi.com).
Dietă și stil de viață
În boala Crohn, dieta și stilul de viață nu vindecă inflamația, dar joacă un rol esențial în:
- prevenirea malnutriției și a deficitelor,
- reducerea simptomelor (diaree, balonare, dureri abdominale),
- scăderea riscului de recăderi,
- îmbunătățirea calității vieții.
Principii generale de nutritie in boala Crohn
- Alimentația trebuie personalizată: nu există o dietă unică, universal valabilă pentru toți pacienții.
- Evitați restricțiile excesive – pot duce la carențe. Alegerea alimentelor se face în funcție de toleranța individuală.
- În puseu activ: alimentație mai blândă, ușor digerabilă.
- În remisie: alimentație cât mai variată și echilibrată, adaptată nevoilor.
Alimente recomandate (în general mai bine tolerate) in boala Crohn.
- Proteine slabe: carne albă (pui, curcan), pește, ouă.
- Carbohidrați ușor digerabili: orez, cartofi, paste simple, pâine albă (în puseu), pâine integrală (în remisie, dacă este tolerată).
- Lactate fără lactoză sau iaurt/kefir (dacă sunt bine suportate).
- Fructe coapte, fără coajă și sâmburi: banane, mere coapte, pere coapte, piersici.
- Legume gătite, fără coajă sau semințe: dovlecel, morcov, dovleac, sfeclă roșie.
- Grăsimi sănătoase: ulei de măsline Extravirgin, avocado (în cantități mici)
Alimente de evitat in boala Crohn.
- Fumatul (de fapt, este factor de risc major – fumatul trebuie oprit complet).
- Alimente ultraprocesate: fast-food, mezeluri, snacksuri, produse cu mulți aditivi.
- Grăsimi prăjite și alimente foarte grase – pot agrava diareea.
- Lactate cu lactoză – la cei cu intoleranță.
- Leguminoase uscate (fasole, năut, linte) – pot produce gaze și disconfort.
- Varză, broccoli, conopidă, ceapă crudă, usturoi crud – pot accentua balonarea.
- Alcool și băuturi carbogazoase – irită mucoasa și agravează simptomele.
- Îndulcitori artificiali (sorbitol, manitol, xilitol) – pot provoca diaree.
Suplimente necesare pentru pacientul afectat de Crohn
Pacienții cu Crohn au risc de deficite nutriționale din cauza inflamației și malabsorbției:
- Fier (pentru prevenirea anemiei).
- Vitamina B12 (mai ales după rezecții de ileon terminal).
- Vitamina D și calciu (pentru sănătatea oaselor, mai ales dacă au fost folosiți steroizi).
- Zinc și magneziu (pierdute prin diaree cronică).
Aceste suplimente se iau doar la recomandarea medicului, pe baza analizelor.
Stil de viață în boala Crohn
- Renunțarea la fumat – reduce riscul de pusee și complicații.
- Menținerea unei greutăți normale – malnutriția sau obezitatea afectează evoluția bolii.
- Activitate fizică moderată – mers, înot, yoga ajută digestia, reduce stresul și inflamația sistemică.
- Gestionarea stresului – stresul nu cauzează boala, dar poate declanșa pusee; utile: meditație, mindfulness, psihoterapie cognitiv-comportamentală.
- Somn suficient și regulat – dereglările de somn cresc riscul de recăderi.
De evitat
- Consumul excesiv de alcool.
- Automedicația cu antiinflamatoare clasice (ibuprofen, aspirină) – pot agrava boala.
- Dietele foarte restrictive pe termen lung, fără supraveghere medicală.
Bibliografie
- American Academy of Family Physicians (AAFP). Inflammatory Bowel Disease (https://familydoctor.org/condition/inflammatory-bowel-disease-ibd/). Last updated January 2021. Accesat 21/8/2025.
- Crohn’s and Colitis Foundation. What Is Crohn’s Disease? Merck Manual. Crohn Disease (https://www.merckmanuals.com/home/digestive-disorders/inflammatory-bowel-diseases-ibd/crohn-disease). Reviewed/Revised November 2023. Accesat 21/8/2025.
- Catalan-Serra I, Sebastian S. Global Inflammatory Bowel Disease: Opportunities and Challenges for a New Era. United European Gastroenterol J. 2025 Jul 9. doi: 10.1002/ueg2.70075. Epub ahead of print. PMID: 40632013. (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40632013). Accesat 21/8/2025
- Mayo Clinic. Crohn’s disease. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/crohns-disease/symptoms-causes/syc-20353304. Accesat 21.8.2025
Distribuie:
Str. Movilei nr. 2, Bl. D, parter (fostul BankPost), – intrarea în diagonală cu Biserica Sf. Haralambie, Galați, jud Galați
Str. Galații Noi nr. 5,
Bloc L2, scara 2, parter,
Galați, jud Galați
Program:
Luni – Vineri : 07.00 – 21.00
