Centrul Integrat al Mâinii, ReumaDiagnostic Galați · Actualizat: 2026
Timp de citire: ~8 minute · Publicat: martie 2026
Sindromul de tunel carpian reprezintă cea mai frecventă neuropatie compresivă a membrului superior și una dintre cele mai întâlnite indicații chirurgicale în patologia mâinii. Compresia nervului median în canalul carpian produce simptome caracteristice: parestezii nocturne, durere la nivelul mâinii, scăderea sensibilității în teritoriul nervului median și, în stadii avansate, slăbiciune musculară sau atrofie tenară.
Deși tratamentul conservator poate fi eficient în formele ușoare sau în stadiile incipiente ale bolii, numeroși pacienți evoluează către forme persistente sau severe care necesită tratament chirurgical. În aceste situații, decompresia chirurgicală rămâne intervenția cu cea mai mare eficiență în ameliorarea simptomelor și în restabilirea funcției nervului median.
Rolul tratamentului chirurgical
În sindromul de tunel carpian simptomatic persistent sau în cazurile în care investigațiile electrofiziologice evidențiază afectare nervoasă severă, tratamentul chirurgical este considerat standardul terapeutic. Procedura de carpal tunnel release (CTR) are ca scop reducerea presiunii asupra nervului median prin secționarea ligamentului carpian transversal, care formează plafonul canalului carpian. [1][2] Prin eliberarea acestui ligament, spațiul intracanalicular crește, iar compresia asupra nervului scade, permițând recuperarea funcției nervoase.
Numeroase studii au demonstrat că intervenția chirurgicală produce ameliorarea semnificativă a durerii, a paresteziilor și a disfuncției mâinii în majoritatea cazurilor. În comparație cu tratamentele conservatoare, chirurgia oferă rezultate mai durabile, în special la pacienții cu simptome cronice sau cu afectare electrofiziologică moderată sau severă. [1][3] De asemenea, tratamentul chirurgical previne progresia leziunilor nervoase și poate limita apariția deficitului motor permanent atunci când este realizat la momentul oportun.
Principiul intervenției este simplu și comun tuturor tehnicilor: secționarea completă a ligamentului carpian transversal. Modalitatea prin care chirurgul ajunge la ligament diferă în funcție de tehnica utilizată. În practica actuală există două metode principale: abordarea deschisă și abordarea endoscopică.
Tehnici chirurgicale: deschisă vs. minim invazivă
Decompresia tunelului carpian poate fi realizată prin abord deschis (OCTR) sau prin tehnică endoscopică (ECTR). Ambele metode urmăresc același obiectiv terapeutic, însă diferă prin modul de acces la ligamentul carpian transversal și prin gradul de agresiune tisulară.
Abordarea deschisă
Metoda tradițională și cea mai utilizată în chirurgia mâinii. Presupune realizarea unei incizii palmare care permite expunerea directă a ligamentului carpian transversal și secționarea acestuia sub control vizual direct. Avantajul major este vizualizarea clară a structurilor anatomice, ceea ce reduce riscul de secționare incompletă a ligamentului sau de lezare accidentală a nervului median. Din acest motiv, mulți autori consideră că OCTR rămâne standardul de aur pentru tratamentul chirurgical al sindromului de tunel carpian. [1][2]
Tehnica endoscopică
Chirurgul introduce un endoscop printr-o incizie mică la nivelul încheieturii sau al palmei și secționează ligamentul carpian sub control video. Abordarea minim invazivă are avantajul unei cicatrici mai mici și al unei recuperări funcționale mai rapide.
Rezultate comparate
Meta-analizele și studiile randomizate controlate au arătat că rezultatele pe termen lung sunt similare în ceea ce privește ameliorarea simptomelor și funcția mâinii, indiferent de metoda utilizată. [4][5][3][6]
Totuși, există diferențe în perioada postoperatorie timpurie. Pacienții tratați prin tehnica endoscopică prezintă, în general, mai puțină durere la nivelul cicatricei și o incidență mai mică a fenomenului „pillar pain” (durere la nivelul pilonilor carpieni). [4][7][5][3][6] Recuperarea forței de prindere poate fi, de asemenea, mai rapidă în primele săptămâni.
Mai multe analize sistematice au arătat că pacienții operați prin tehnica endoscopică revin la muncă în medie cu 1-2 săptămâni mai devreme decât cei operați prin abord deschis. [4][7][5][8][3][9] Pentru pacienții activi profesional, acest aspect poate avea o importanță semnificativă.
Pe de altă parte, tehnica endoscopică este asociată cu un risc ușor crescut de complicații nervoase tranzitorii (parestezii temporare, iritații ale ramurilor nervului median), care reflectă dificultatea tehnică mai mare a procedurii. [4][7][5][3][10]
Un alt aspect discutat în literatură este rata reintervențiilor. Unele studii sugerează că în primii doi ani rata reoperațiilor poate fi ușor mai mare după tehnica endoscopică, posibil din cauza secționării incomplete a ligamentului. Totuși, la peste cinci ani rezultatele celor două tehnici devin comparabile. [11][12][3]
Evoluția tehnicilor minim invazive
În ultimii ani, chirurgia tunelului carpian a evoluat considerabil, fiind dezvoltate tehnici menite să combine avantajele abordului deschis și ale celui endoscopic.
Tehnicile mini-incizie urmăresc reducerea dimensiunii inciziei palmare fără a compromite vizualizarea ligamentului carpian. Studiile sugerează rezultate similare cu tehnica deschisă clasică, cu o recuperare funcțională mai rapidă. [16]
Abordările microchirurgicale utilizează tehnici de magnificare optică și instrumente fine pentru o disecție mai precisă, deosebit de utile în cazuri complexe sau în reintervenții. [15]
O altă direcție promițătoare este reprezentată de tehnicile ghidate ecografic. Chirurgul utilizează ecografia pentru a vizualiza structurile anatomice în timp real și pentru a ghida secționarea ligamentului carpian, oferind o abordare minim invazivă cu recuperare foarte rapidă. [14][17]
De asemenea, au fost descrise tehnici endoscopice moderne care utilizează tuburi speciale sau instrumente fără teacă pentru a simplifica procedura și a reduce riscul de complicații. [13] Aceste tehnici necesită evaluare suplimentară prin studii clinice pe termen lung.
Complicații și eșecul decomprimării
Deși chirurgia tunelului carpian este considerată o procedură sigură, pot apărea complicații. Cele mai frecvente sunt infecția plăgii, hematomul postoperator și durerea la nivelul cicatricei. Sensibilitatea cicatricei și durerea tip „pillar pain” sunt relativ frecvente în primele luni, dar în majoritatea cazurilor se remit progresiv. [1][4][18][7]
Complicațiile neurologice sunt mai rare, dar pot include lezarea nervului median sau a ramurilor sale în timpul disecției sau în cazul secționării incomplete a ligamentului. Cunoașterea detaliată a anatomiei locale și experiența chirurgicală sunt esențiale pentru prevenirea acestor complicații.
Persistența sau recurența simptomelor reprezintă o altă problemă posibilă după intervenție. Cauzele pot include secționarea incompletă a ligamentului carpian, fibroza postoperatorie, neuropatii asociate sau diagnostic inițial incorect. Este important de subliniat că amorțelile și furnicăturile în mână pot avea cauze multiple — radiculopatie cervicală, compresie cubitală sau neuropatii sistemice — motiv pentru care EMG-ul preoperator este esențial pentru confirmarea diagnosticului.
În cazurile în care simptomele persistă sau reapar după operație, poate fi necesară o reintervenție chirurgicală. Managementul eșecului decomprimării include reliberarea ligamentului carpian, neuroliza nervului median și excizia țesutului cicatricial. Rezultatele acestor proceduri sunt mai puțin previzibile decât cele ale intervenției primare. [18]
Reabilitarea postoperatorie
Reabilitarea postoperatorie joacă un rol important în recuperarea funcțională. Mobilizarea precoce a degetelor, controlul edemului și exercițiile de recuperare pot reduce rigiditatea și pot accelera revenirea funcției mâinii.
La ReumaDiagnostic, recuperarea postoperatorie este asigurată în aceeași clinică: kinetoterapie specializată pentru mână, terapie TECAR, Deep-Oscillation, laser de înaltă intensitate și ortezare ghidată. Integrarea între echipa chirurgicală și echipa de recuperare reduce timpul de recuperare și optimizează rezultatele funcționale.
Concluzie
Chirurgia sindromului de tunel carpian reprezintă una dintre cele mai eficiente intervenții din chirurgia mâinii, cu rate ridicate de succes și ameliorare semnificativă a simptomelor la majoritatea pacienților.
Atât abordarea deschisă, cât și cea endoscopică oferă rezultate excelente pe termen lung. Diferențele se manifestă mai ales în perioada postoperatorie timpurie, unde tehnica endoscopică poate oferi recuperare funcțională mai rapidă și o revenire mai precoce la activitățile profesionale. Pe de altă parte, abordarea deschisă oferă o vizualizare directă mai bună și rămâne metoda preferată în multe centre chirurgicale datorită profilului său de siguranță.
În practica clinică, alegerea tehnicii optime trebuie individualizată și depinde de severitatea bolii, de anatomia locală, de nevoile pacientului și, în mod esențial, de experiența chirurgului.
Ai simptome de sindrom de tunel carpian?
La ReumaDiagnostic Galați ai două abordări sub același acoperiș: eliberare chirurgicală clasică (Dr. Apostol Mihaela · Dr. Dobrea Chirilă Aura — chirurgie plastică) sau eliberare percutană minim invazivă fără tăietură (Dr. Chindea Radu — ortopedie). Medicii discută cazul tău și îți recomandă ce se potrivește.
Diagnostic complet în aceeași clinică: EMG · ecografie musculoscheletală · RMN Esaote S-scan · consultație neurologie · reumatologie · recuperare medicală.
Programare: 0336.991 · programari@reumadiagnostic.com
Asigurări consultații: Signal Iduna · Allianz · Groupama · Asirom (fără trimitere) · CNAS (cu trimitere — consultații recuperare și neurologie)
Notă: intervențiile chirurgicale nu se decontează prin CNAS la ReumaDiagnostic.
Parteneriate: Regina Maria · Medicover
Întrebări frecvente
Când este necesară operația pentru sindromul de tunel carpian?
Operația este recomandată când simptomele persistă după tratament conservator (ortezare, infiltrații, kinetoterapie) sau când investigațiile electrofiziologice (EMG) arată afectare nervoasă moderată sau severă. Intervenția previne progresia leziunilor nervoase și deficitul motor permanent dacă este realizată la momentul oportun.
Care este diferența între operația clasică deschisă și tehnica endoscopică?
Ambele tehnici secționează ligamentul carpian transversal și produc rezultate similare pe termen lung. Tehnica endoscopică oferă o cicatrice mai mică, mai puțină durere postoperatorie și o revenire mai rapidă la activitățile zilnice (cu 1-2 săptămâni mai devreme). Abordarea deschisă oferă vizualizare directă mai bună și este metoda preferată în multe centre datorită profilului de siguranță.
Ce este eliberarea percutană minim invazivă a canalului carpian?
Este o tehnică modernă prin care canalul carpian este eliberat fără incizie chirurgicală clasică, sub ghidaj ecografic în timp real. La ReumaDiagnostic Galați, Dr. Chindea Radu (ortoped) realizează această procedură ca alternativă la chirurgia clasică. Este disponibilă alături de abordarea chirurgicală clasică efectuată de Dr. Apostol Mihaela și Dr. Dobrea Chirilă Aura (chirurgie plastică).
Cât durează recuperarea după operația de tunel carpian?
Mobilizarea degetelor începe din primele zile postoperator. Revenirea la activități ușoare este posibilă în 2-4 săptămâni, iar la activități profesionale în 4-8 săptămâni, în funcție de tehnica utilizată și de tipul activității. Kinetoterapia și fizioterapia postoperatorie accelerează semnificativ recuperarea funcțională.
Am nevoie de trimitere pentru consultație și operație la ReumaDiagnostic?
Consultațiile de neurologie (EMG) și recuperare medicală pot fi decontate CNAS cu trimitere. Intervențiile chirurgicale (chirurgie plastică, ortopedie) nu se decontează prin CNAS la ReumaDiagnostic. Pentru Signal Iduna, Allianz, Groupama și Asirom nu ai nevoie de trimitere, dar este nevoie să iei legătura cu asigurătorul pentru a vedea dacă este inclusă intervenția în planul tău personal. Programare: 0336.991.
Centrul Integrat al Mâinii — ReumaDiagnostic Galați
Chirurgie Plastică: Dr. Apostol Mihaela · Dr. Dobrea Chirilă Aura
Ortopedie: Dr. Chindea Radu
Neurologie · EMG: Dr. Matei Adriana
Recuperare medicală: EMG: Dr. Năstase Florentina
Imagistică: echipa de 6 medici · 8 ecografe · RMN Esaote S-scan · Radiologie · DEXA
Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultația medicală. Diagnosticul și planul terapeutic se stabilesc individualizat, în urma evaluării clinice și a investigațiilor.
Bibliografie
[1] Alrayes M, et al. Surgical interventions for the management of carpal tunnel syndrome: a narrative review. Cureus. 2024.
[2] Shajith N, Subash D. Surgical management of carpal tunnel syndrome with an open carpal tunnel release. Int J Orthop Sci. 2022.
[3] Sayegh ET, Strauch RJ. Open versus endoscopic carpal tunnel release: a meta-analysis of RCTs. Clin Orthop Relat Res. 2015.
[4] Rajapandian R, et al. Endoscopic versus open carpal tunnel release: a systematic review. Cureus. 2024.
[5] Li Y, et al. Open versus endoscopic carpal tunnel release: a systematic review and meta-analysis. BMC Musculoskelet Disord. 2020.
[6] Almojel Y, et al. Comparing endoscopic vs open carpal tunnel repair: a systematic review. Plast Reconstr Surg Glob Open. 2025.
[7] Orhurhu V, et al. Carpal tunnel release surgery: a systematic review. Anesthesiol Pain Med. 2020.
[8] Masri M, et al. Endoscopic versus open carpal tunnel release. Ann Plast Surg. 2024.
[9] Hartrick O, et al. Time to recovery following open and endoscopic carpal tunnel decompression: meta-analysis. BJS Open. 2025.
[10] Koong D, et al. Open versus single- or dual-portal endoscopic carpal tunnel release: a meta-analysis. HAND. 2022.
[11] MacDermid JC, et al. Endoscopic versus open carpal tunnel release: a randomized trial. J Hand Surg. 2025.
[12] Kahan R, et al. Reoperation rates following endoscopic vs open carpal tunnel release. HAND. 2025.
[13] Xiang W, et al. Endoscopic release: a sheathless tube technique for carpal tunnel syndrome. Arthroscopy Tech. 2025.
[14] Nunes C, et al. Ultrasound-guided release of carpal tunnel syndrome. Hand Surg Rehabil. 2025.
[15] Vecina D, De Aguiar PH. Microsurgical access to the carpal tunnel for median nerve release. J Bras Neurocir. 2024.
[16] Liawrungrueang W, Wongsiri S. Effectiveness of surgical treatment in carpal tunnel syndrome mini-incision. Adv Orthop. 2020.
[17] Sun J, et al. Ultrasound-guided needle knife technique for carpal ligament release. Front Neurol. 2023.
[18] Decramer A, et al. Management of failed carpal tunnel decompression. EFORT Open Rev. 2025.
Distribuie:
Str. Movilei nr. 2, Bl. D, parter (fostul BankPost), – intrarea în diagonală cu Biserica Sf. Haralambie, Galați, jud Galați
Str. Galații Noi nr. 5,
Bloc L2, scara 2, parter,
Galați, jud Galați
Program:
Luni – Vineri : 07.00 – 21.00
