Tenosinovita de Quervain produce durere și tumefacție pe partea laterală a pumnului, spre degetul mare, mai ales la mișcările de prindere, ridicare sau răsucire.[1] Afecțiunea apare atunci când tendoanele care controlează mișcarea policelui nu mai pot aluneca liber prin canalul lor, din cauza îngroșării și îngustării tecii care le învelește.[1]
Deși în limbajul curent boala este percepută ca o „inflamație", în realitate procesul dominant este unul mecanic — canalul prin care trec tendoanele devine prea strâmt, iar frecarea repetată întreține durerea și limitarea funcțională.[1] Această distincție contează, deoarece tratamentul nu vizează doar inflamația, ci și conflictul mecanic local.
Ce veți găsi în acest articol: cine dezvoltă cel mai frecvent tenosinovita de Quervain, cum se manifestă și se diagnostichează, ce opțiuni de tratament există — de la imobilizare și recuperare medicală, până la infiltrație și chirurgie — și cum abordăm această afecțiune în cadrul Centrului Integrat al Mâinii de la ReumaDiagnostic.
Cine dezvoltă cel mai frecvent tenosinovita de Quervain
Afecțiunea apare semnificativ mai frecvent la femei, iar intervalul de vârstă cel mai afectat este 40–59 de ani.[1]
Sarcina și perioada postpartum
Un subgrup clinic important este reprezentat de femeile gravide sau aflate în perioada postpartum. Această prezentare este cunoscută și sub denumirile informale de „baby wrist" sau „mommy wrist", reflectând asocierea dintre modificările hormonale, retenția de fluide și suprasolicitarea mecanică legată de îngrijirea nou-născutului.[2,3,4] Simptomele apar frecvent la 4–6 săptămâni după naștere, când ridicarea repetată a copilului, pozițiile forțate ale policelui și deviația pumnului devin gesturi cotidiene.[4,5]
Activități repetitive și utilizarea smartphone-ului
Munca manuală repetitivă, sarcinile care implică flexia susținută a pumnului în poziții extreme și mișcările de răsucire sau înșurubare au fost asociate cu un risc crescut.[1,6] În ultimii ani, s-a discutat tot mai mult și despre legătura cu utilizarea intensivă a smartphone-ului, în special la populațiile tinere, unde solicitarea repetitivă a policelui poate contribui la apariția simptomelor.[1]
Manifestări clinice
Prezentarea clinică este de regulă sugestivă. Pacienții descriu durere localizată pe fața dorsoradială a pumnului, uneori cu extensie proximală spre marginea radială a antebrațului.[1] Durerea este agravată de mișcările policelui — flexie, extensie, prinderea fermă a obiectelor, ridicarea de greutăți sau răsucirea unui capac.[1]
La examenul local poate exista sensibilitate marcată la palparea primului compartiment extensor dorsal, uneori cu tumefacție discretă. Mulți pacienți descriu dificultăți concrete în activități banale: ridicarea copilului, ținerea telefonului, deschiderea unui recipient sau manevrele care implică prindere și deviație a pumnului. Această afectare funcțională este adesea motivul principal al prezentării la medic.
Cum se stabilește diagnosticul
Diagnosticul tenosinovitei de Quervain este în primul rând clinic, bazat pe anamneză și examenul fizic.[1] Elementele-cheie sunt localizarea durerii, relația ei cu mobilizarea policelui și reproducerea simptomelor prin manevre specifice.[1]
Manevra Finkelstein
Rămâne testul cel mai cunoscut și cel mai util în practică. Pacientul își închide policele în palmă, strânge celelalte degete peste el, iar pumnul este deviat ulnar. Reproducerea durerii pe partea radială a pumnului susține diagnosticul.[1] Într-un studiu realizat pe 72 de pumni, manevra a avut o specificitate de 100%, ceea ce îi conferă o valoare practică importantă.[1]
Rolul ecografiei
Ecografia poate aduce informații valoroase, mai ales atunci când tabloul clinic este atipic, când durerea nu este clar localizată sau când trebuie exclusă o altă patologie. Aceasta poate evidenția îngroșarea retinaculului extensor, creșterea vascularizației locale și modificări tendinoase compatibile cu boala.[2] Are și avantajul de a putea ghida infiltrațiile, ceea ce crește precizia terapeutică.[3]
La ReumaDiagnostic, ecografia musculoscheletală dedicată mâinii este disponibilă în cadrul Centrului Integrat al Mâinii, alături de RMN musculoscheletal și radiografie. Corelarea clinico-imagistică se face în aceeași echipă, iar infiltrațiile pot fi ghidate ecografic pentru o precizie maximă.
Diagnostic diferențial
Printre afecțiunile care pot mima tenosinovita de Quervain se numără sindromul de intersecție, artroza articulației carpometacarpiene a policelui și compresia ramului senzitiv al nervului radial.[1] Diferențierea este esențială, deoarece prognosticul și tratamentul diferă.
Ce știm despre evoluția naturală
Un aspect relevant, dar adesea omis: nu există date solide privind evoluția naturală a tenosinovitei de Quervain netratate.[8] Nu știm clar în ce măsură simptomele se remit spontan, în ce interval sau ce proporție de pacienți evoluează spre forme persistente fără tratament.[8] Din acest motiv, conduita clinică se bazează pe severitatea simptomelor, impactul funcțional și răspunsul la tratamentul inițial.
Tratamentul conservator: standardul de primă linie
Abordarea inițială este, în majoritatea cazurilor, nonoperatorie.[1] Opțiunile terapeutice includ antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), imobilizarea cu atelă thumb spica, recuperarea medicală și infiltrația cu corticosteroizi.[1,3]
AINS, imobilizare și recuperare medicală
AINS pot ameliora durerea, mai ales în stadiile incipiente sau în formele mai puțin severe.[1] Imobilizarea cu o atelă thumb spica reduce conflictul mecanic local și scade solicitarea compartimentului afectat.[1,3]
Programul de recuperare medicală completează tratamentul prin exerciții terapeutice de mobilizare progresivă, tehnici de descărcare a tendoanelor și modalități fizioterapeutice care favorizează ameliorarea durerii și restabilirea funcției. Recuperarea este cu atât mai importantă în formele postpartum, unde corectarea gesturilor de îngrijire a copilului face parte din abordarea terapeutică.
Datele disponibile sugerează că imobilizarea este mai eficientă atunci când este asociată cu infiltrația cu corticosteroid, decât atunci când este utilizată singular.[1,3]
Infiltrația cu corticosteroizi
Injecția cu corticosteroid este una dintre cele mai bine susținute intervenții conservatoare.[1,3,8] O meta-analiză care a inclus 185 de pacienți a arătat că infiltrațiile au fost asociate cu o rezoluție superioară a simptomelor comparativ cu grupurile de control.[1]
O altă meta-analiză, pe 334 de pacienți, a raportat că tratamentul combinat — injecție plus imobilizare — a avut rezultate superioare față de oricare dintre metode folosită singular.[1] Aceste date sunt în acord cu concluziile unei meta-analize din 2023, care recomandă ca opțiune de primă linie injecția cu corticosteroid urmată de imobilizare cu atelă thumb spica timp de 3–4 săptămâni.[3]
Aceeași analiză a sugerat că infiltrațiile ghidate ecografic pot oferi o reducere mai mare a durerii comparativ cu injectarea convențională, probabil prin localizarea mai precisă a substanței în compartimentul afectat.[3] Date mai recente susțin această observație: într-un studiu din 2026, 77,8% dintre pacienții tratați prin infiltrație ghidată ecografic nu au avut nevoie de altă intervenție ulterioară.[9]
Are PRP un loc în tratament?
În prezent, PRP nu poate fi considerat tratament de primă linie pentru tenosinovita de Quervain.[7] Dovezile actuale arată că PRP administrat ca monoterapie nu diferă semnificativ de placebo în privința ameliorării durerii pe termen scurt și mediu.[7] Infiltrația cu corticosteroid, în special în asociere cu imobilizarea, rămâne opțiunea conservatoare cu cel mai bun suport științific.[3,7]
Există unele date care sugerează posibile beneficii ale PRP în contexte speciale — ca adjuvant chirurgical sau în forme cronice — dar ele nu justifică, deocamdată, înlocuirea terapiei standard.[7]
Când trebuie luată în calcul chirurgia
Tratamentul chirurgical este rezervat cazurilor în care managementul conservator eșuează.[1] Intervenția constă în eliberarea primului compartiment extensor dorsal și poate fi realizată prin abord deschis, endoscopic sau percutanat.[1]
Criteriu clinic util: dacă după 6 săptămâni de tratament nonoperator simptomele nu se ameliorează semnificativ, pacientul ar trebui îndrumat către un specialist în chirurgia mâinii.[1,2]
Rata de succes a eliberării deschise este ridicată — în jur de 91% — atunci când criteriul urmărit este ameliorarea simptomelor.[1] Intervenția este o opțiune solidă pentru pacienții cu boală persistentă, recidivantă sau invalidantă funcțional, în special când activitatea profesională sau îngrijirea copilului sunt afectate semnificativ.
La ReumaDiagnostic, intervențiile chirurgicale la nivelul mâinii se efectuează cu anestezie locală, în regim ambulator. Recuperarea postoperatorie este coordonată de echipa de recuperare din cadrul Centrului Integrat al Mâinii: mobilizare protejată, ortezare și fizioterapie — de la intervenție la rezultat funcțional complet, sub același acoperiș.
Prognostic
În ansamblu, prognosticul este favorabil atunci când tratamentul este instituit corect și la momentul potrivit.[1,3,9] Majoritatea pacienților răspund bine la combinația dintre infiltrația cu corticosteroid, imobilizare și recuperare medicală.[1,3]
Chiar dacă unele cazuri recidivează dupǎ tratamentul conservator, tratamentul chirurgical rămâne o opțiune eficientă pentru controlul simptomelor care nu răspund conservator.[1]
În formele asociate sarcinii și perioadei postpartum, evoluția poate fi influențată de regresia factorilor hormonali și de reducerea suprasolicitării mecanice. În cazurile simptomatice, infiltrațiile cu glucocorticoizi pot accelera semnificativ ameliorarea și recuperarea funcțională.[4,5]
Concluzie
Tenosinovita de Quervain este o afecțiune frecventă și adesea subestimată, care produce durere pe partea radială a pumnului prin stenozarea primului compartiment extensor dorsal și alterarea glisării tendoanelor policelui.[1] Diagnosticul este în principal clinic, susținut de localizarea durerii și de manevra Finkelstein.[1]
Cea mai bine susținută strategie de primă linie este injecția cu corticosteroid asociată cu imobilizare în atelă thumb spica timp de 3–4 săptămâni, completată de un program de recuperare medicală.[3] În cazurile care nu răspund la tratamentul conservator după aproximativ 6 săptămâni, evaluarea de către un chirurg al mâinii și discutarea eliberării chirurgicale devin pe deplin justificate.[1,2]
Întrebări frecvente
Ce este tenosinovita de Quervain?
Este o afecțiune stenozantă a primului compartiment extensor dorsal al pumnului, care produce durere pe partea radială (spre degetul mare) a pumnului. Sunt implicate tendoanele policelui, a căror alunecare este îngreunată de îngroșarea tecii sinoviale.
De ce apare mai frecvent la mame?
Combinația dintre modificările hormonale din sarcină și perioada postpartum, retenția de fluide și suprasolicitarea mecanică (ridicarea repetată a copilului, pozițiile forțate ale policelui) cresc riscul de apariție. Simptomele apar frecvent la 4–6 săptămâni după naștere.
Cum se diagnostichează tenosinovita de Quervain?
Diagnosticul este în primul rând clinic, bazat pe localizarea durerii și pe manevra Finkelstein. Ecografia musculoscheletală aduce informații suplimentare în cazurile atipice și poate ghida infiltrațiile pentru o precizie crescută.
Care este tratamentul de primă linie?
Dovezile științifice susțin infiltrația cu corticosteroid asociată cu imobilizare în atelă thumb spica timp de 3–4 săptămâni, completată de un program de recuperare medicală. AINS pot fi utile în ameliorarea durerii, mai ales în stadiile incipiente.
PRP funcționează pentru tenosinovita de Quervain?
Dovezile actuale arată că PRP ca monoterapie nu diferă semnificativ de placebo. Infiltrația cu corticosteroid rămâne opțiunea conservatoare cu cel mai bun suport științific. PRP poate fi considerat cel mult o opțiune secundară, în contexte speciale.
Când este necesară operația?
Dacă după 6 săptămâni de tratament conservator simptomele nu se ameliorează semnificativ, este indicată evaluarea de către un chirurg al mâinii. Rata de succes a eliberării chirurgicale este de aproximativ 91%.
Cum se tratează tenosinovita de Quervain la ReumaDiagnostic?
În cadrul Centrului Integrat al Mâinii, pacientul beneficiază de diagnostic clinic și ecografic, infiltrații ghidate ecografic, program de recuperare medicală și, dacă este necesar, intervenție chirurgicală în anestezie locală, în regim ambulator — totul în aceeași locație.
Evaluare și tratament în cadrul Centrului Integrat al Mâinii
La ReumaDiagnostic, tenosinovita de Quervain este abordată complet: diagnostic clinic și ecografic, infiltrații ghidate ecografic, recuperare medicală și, la nevoie, intervenție chirurgicală — totul sub același acoperiș, cu o echipă multidisciplinară.
📞 0336.991
Programare onlineReferințe
- Currie KB, Tadisina KK, Mackinnon SE. Common Hand Conditions: A Review. JAMA. 2022;327(24):2434–2445. doi:10.1001/jama.2022.8481
- Pujalte GGA, Vomer R, Shah N. Injections of the Hand and Wrist: Part II. Carpal Tunnel Syndrome, Ganglion Cyst, Intersection Syndrome, Triangular Fibrocartilage Complex Injury, and de Quervain Tenosynovitis. American Family Physician. 2024;110(4):402–410.
- Challoumas D, Ramasubbu R, Rooney E, et al. Management of de Quervain Tenosynovitis: A Systematic Review and Network Meta-Analysis. JAMA Network Open. 2023;6(10):e2337001. doi:10.1001/jamanetworkopen.2023.37001
- Schned ES. DeQuervain Tenosynovitis in Pregnant and Postpartum Women. Obstetrics and Gynecology. 1986;68(3):411–4. doi:10.1097/00006250-198609000-00025
- Mansour K, Feltner O, Swailes A, Weller WJ, Murphy A. Management of Pregnancy-Related Hand and Upper-Extremity Conditions and Trauma. The Orthopedic Clinics of North America. 2026;57(2):143–149. doi:10.1016/j.ocl.2025.12.005
- Petit Le Manac'h A, Roquelaure Y, Ha C, et al. Risk Factors for De Quervain's Disease in a French Working Population. Scandinavian Journal of Work, Environment & Health. 2011;37(5):394–401. doi:10.5271/sjweh.3160
- Chong HH, Pradhan A, Dhingra M, et al. Advancements in De Quervain Tenosynovitis Management: A Comprehensive Network Meta-Analysis. The Journal of Hand Surgery. 2024;49(6):557–569. doi:10.1016/j.jhsa.2024.03.003
- Peters-Veluthamaningal C, van der Windt DA, Winters JC, Meyboom-de Jong B. Corticosteroid Injection for De Quervain's Tenosynovitis. The Cochrane Database of Systematic Reviews. 2009;(3):CD005616. doi:10.1002/14651858.CD005616.pub2
- Kim JK, Hammert WC, Mithani SK. Impact of Ultrasound-Guided Corticosteroid Injections on Intervention-Free Survival for De Quervain's Tenosynovitis. Plastic and Reconstructive Surgery. 2026. doi:10.1097/PRS.0000000000012808
Distribuie:
Str. Movilei nr. 2, Bl. D, parter (fostul BankPost), – intrarea în diagonală cu Biserica Sf. Haralambie, Galați, jud Galați
Str. Galații Noi nr. 5,
Bloc L2, scara 2, parter,
Galați, jud Galați
Program:
Luni – Vineri : 07.00 – 21.00
