Fasciita plantară este una dintre cele mai frecvente cauze de durere la nivelul călcâiului. De obicei, durerea este resimțită în partea inferioară a călcâiului, mai ales la primii pași dimineața sau după perioade mai lungi de repaus. Pentru mulți pacienți, disconfortul poate deveni supărător în activitățile de zi cu zi, însă vestea bună este că, în cele mai multe cazuri, tratamentul începe conservator și are rezultate bune.
Ce veți găsi în acest articol: de ce apare fasciita plantară, ce factori de risc contează, cum se pune diagnosticul, ce tratamente sunt susținute de dovezi — de la fizioterapie și exerciții până la infiltrații cu PRP — și când este nevoie de investigații suplimentare.
Cum începe tratamentul — abordarea etapizată
Potrivit recomandărilor American Academy of Family Physicians, tratamentul fascitei plantare trebuie abordat etapizat, pornind de la măsuri simple și sigure și trecând la intervenții mai invazive doar în cazurile care nu răspund la terapia inițială.[1] Primele măsuri recomandate includ reducerea activităților care agravează durerea, adaptarea efortului, exerciții de stretching, exerciții de întărire, masaj cu gheață și folosirea de antiinflamatoare sau calmante, atunci când este necesar.[1] În plus, ortezele — fie personalizate, fie prefabricate — bandajarea arcului plantar, atelele nocturne și fizioterapia pot fi utile și se pot combina între ele.[1]
De ce apare fasciita plantară
Din punct de vedere medical, fasciita plantară apare prin suprasolicitare mecanică repetată. Fascia plantară, banda fibroasă care susține bolta piciorului, este supusă unor microtraumatisme repetate la locul unde se prinde pe călcâi. În timp, aceste microleziuni se asociază cu modificări degenerative ale colagenului, dezorganizarea fibrelor și uneori calcificări.[3] De aceea, durerea nu este doar rezultatul unei simple inflamații trecătoare, ci al unui proces mai complex, care necesită timp și tratament adecvat.
Factori de risc
Unul dintre cei mai importanți factori de risc este limitarea dorsiflexiei gleznei, adică dificultatea de a ridica laba piciorului în sus.[3] Cu cât această mobilitate este mai redusă, cu atât riscul pare mai mare. Greutatea corporală crescută este un alt factor important: persoanele cu indice de masă corporală peste 30 au o asociere semnificativ mai mare cu această afecțiune.[3] De asemenea, statul mult timp în picioare la locul de muncă crește riscul.[3] Printre alți factori de risc descriși în literatură se numără alergatul, piciorul cav, vârsta între 45 și 64 de ani și sexul feminin.[3,4]
Rolul recuperării medicale
Recuperarea medicală are un rol central în tratamentul fascitei plantare. Nu este vorba doar despre „odihnă", ci despre un program bine condus, care urmărește să reducă durerea și să refacă funcția piciorului. Ghidurile de fizioterapie arată că terapia manuală, stretchingul, exercițiile de întărire și anumite tehnici de bandajare pot aduce beneficii reale.[2]
Terapia manuală
Terapia manuală poate include eliberarea punctelor dureroase miofasciale, mobilizarea articulațiilor piciorului și masajul profund al musculaturii posterioare a gambei. Aceste intervenții pot reduce durerea și pot îmbunătăți mobilitatea timp de până la șase săptămâni.[2]
Stretching și exerciții de întărire
Stretchingul fasciei plantare, precum și întinderea musculaturii gambei — în special a gastrocnemianului și solearului — au dovezi de calitate medie pentru ameliorarea durerii și a limitării funcționale.[2] Exercițiile de întărire pentru musculatura piciorului și a gleznei par să fie mai eficiente decât stretchingul singur, iar programele supravegheate oferă, în general, rezultate mai bune decât exercițiile făcute exclusiv acasă.[2]
Bandajarea antipronație
Bandajarea antipronație, realizată cu bandă rigidă sau elastică, poate reduce durerea pe termen scurt, mai ales în primele săptămâni de tratament.[2]
La ReumaDiagnostic, programul de recuperare pentru fasciita plantară este construit individual de echipa de recuperare-medicala, planul de tratament conținând fizioterapie și kinetoterapie. Pe lângă exerciții și terapie manuală, echipa dispune de TECAR, laser terapeutic și unde de șoc extracorporeale — opțiuni utile mai ales în formele persistente.
Important: Recuperarea medicală este considerată sigură și reprezintă tratamentul de primă linie. Nu sunt documentate contraindicații absolute pentru stretching, fizioterapie sau exercițiile de întărire în fasciita plantară.[1,2] Principiul corect este evitarea activităților care agravează simptomele, dar nu evitarea recuperării medicale în sine.
Infiltrațiile — corticosteroizi și PRP
Atunci când durerea persistă sau când pacientul are nevoie de un control mai rapid al simptomelor, pot fi luate în calcul infiltrațiile locale. Atât corticosteroizii, cât și plasma bogată în trombocite, mai ales atunci când sunt administrate sub ghidaj ecografic, pot oferi ameliorarea durerii.[1]
Corticosteroizii
Injecțiile cu corticosteroizi trebuie utilizate cu prudență, deoarece cresc riscul de ruptură a fasciei plantare și de atrofie a pernuței adipoase plantare.[1]
Plasma bogată în trombocite (PRP)
Datele disponibile sugerează că infiltrațiile cu PRP pot avea rezultate mai bune decât corticosteroizii pe termen lung, chiar dacă pe termen foarte scurt steroizii pot părea uneori mai eficienți. O meta-analiză care a inclus 15 studii și 811 pacienți a arătat că PRP nu a adus o îmbunătățire funcțională semnificativă la o lună comparativ cu corticosteroizii, însă la 12 luni a demonstrat o îmbunătățire semnificativă a funcției.[3]
Rezultatele pe termen lung sunt susținute și de un studiu randomizat, dublu-orb, multicentric, care a arătat că 84,4% dintre pacienții tratați cu PRP au obținut o ameliorare de cel puțin 25% la 12 luni, comparativ cu 55,6% dintre cei tratați cu corticosteroizi.[5] O meta-analiză recentă din 2026 sugerează, de asemenea, că PRP poate susține îmbunătățiri pe termen lung atât în ceea ce privește funcția, cât și grosimea fasciei plantare.[6] Un studiu prospectiv publicat în 2025 a raportat scăderea grosimii fasciei plantare de la 6,59 mm la 4,07 mm după 6 săptămâni și reducerea semnificativă a scorului durerii după injecții PRP ghidate ecografic.[7]
La ReumaDiagnostic, infiltrațiile cu PRP sunt administrate sub ghidaj ecografic, ceea ce permite precizie maximă în localizarea zonei afectate. Decizia de a utiliza PRP se ia individualizat, de regulă în formele persistente care nu au răspuns suficient la programul de recuperare, și este discutată deschis cu pacientul.
Când sunt necesare investigații suplimentare
Diagnosticul fascitei plantare este de cele mai multe ori clinic. Totuși, imagistica devine utilă atunci când simptomele nu se ameliorează cu tratament conservator sau când există suspiciuni pentru alte afecțiuni.[1,3] Uneori, durerea de călcâi poate ascunde alte probleme, precum fractura de stres de calcaneu, ruptura fasciei plantare, o formațiune de părți moi sau o compresie nervoasă. RMN-ul poate diferenția ruptura fasciei și alte leziuni de țesuturi moi, iar testarea neurodiagnostică poate identifica afectarea primei ramuri a nervului calcanean lateral, care poate mima fasciita plantară și apare la aproximativ 20% dintre pacienții cu durere plantară de călcâi.[3]
La ReumaDiagnostic, diagnosticul clinic este completat de ecografia musculoscheletală, care permite evaluarea directă a grosimii fasciei plantare și excluderea altor cauze de durere. Când este necesar, sunt disponibile în aceeași locație radiografia și RMN musculoscheletal (Esaote S-scan).
Sinteză — opțiuni de tratament
| Opțiune | Ce arată dovezile | Observații practice |
|---|---|---|
| Stretching + exerciții de întărire | Primă linie; exercițiile supravegheate > cele de acasă[1,2] | Sigure, fără contraindicații absolute |
| Terapie manuală + bandajare | Ameliorare a durerii și mobilității până la 6 săptămâni[2] | Se combină cu exercițiile |
| Orteze + atele nocturne | Utile, dar nu ca singură formă de tratament[1,2] | Susținere mecanică complementară |
| PRP (ghidaj ecografic) | Rezultate superioare corticosteroizilor la 12 luni[3,5,6] | În forme persistente, după tratament conservator |
| Corticosteroizi | Ameliorare rapidă, dar risc de ruptură a fasciei[1] | Cu prudență, nu de rutină |
| Unde de șoc extracorporeale | Opțiune în forme refractare[1] | Când conservatorul nu este suficient |
| Chirurgie (fasciotomie) | Foarte rar necesară[1] | Ultima opțiune |
Concluzie
Fasciita plantară este o cauză frecventă de durere de călcâi, dar în cele mai multe cazuri poate fi tratată eficient fără intervenții agresive. Stretchingul, exercițiile de întărire, terapia manuală, adaptarea activității și susținerea mecanică a piciorului reprezintă baza tratamentului. PRP poate deveni o opțiune valoroasă în cazurile persistente, mai ales prin beneficiile sale pe termen lung, în timp ce corticosteroizii trebuie folosiți atent, din cauza riscurilor cunoscute. Cel mai important este ca tratamentul să fie ales în funcție de severitatea simptomelor, de durata lor și de nevoile reale ale pacientului.[1,2,3]
Întrebări frecvente
Ce este fasciita plantară?
Fasciita plantară este o afecțiune degenerativă a fasciei plantare — banda fibroasă care susține bolta piciorului. Apare prin suprasolicitare mecanică repetată și se manifestă prin durere la nivelul călcâiului, mai ales la primii pași dimineața.
De ce mă doare călcâiul dimineața?
În timpul nopții, fascia plantară se scurtează în repaus. La primii pași, ea este întinsă brusc sub greutatea corpului, ceea ce provoacă durere. De aceea, durerea este de obicei cea mai intensă dimineața și se ameliorează după câteva minute de mers.
Cât durează fasciita plantară?
Cu tratament conservator adecvat, majoritatea pacienților se ameliorează în câteva luni. În unele cazuri, simptomele pot persista 6–12 luni. Programele de recuperare supervizate și răbdarea sunt esențiale pentru un rezultat bun.
Este utilă infiltrația cu cortizon pentru fasciita plantară?
Infiltrația cu cortizon poate oferi ameliorare rapidă, dar trebuie utilizată cu prudență din cauza riscului de ruptură a fasciei plantare și de atrofie a pernuței adipoase. Nu este recomandată ca tratament de rutină.
Ce este PRP și funcționează pentru fasciita plantară?
PRP (plasma bogată în trombocite) este un preparat obținut din sângele pacientului, concentrat în factori de creștere. Studiile arată că PRP poate avea rezultate superioare corticosteroizilor pe termen lung, cu un profil de siguranță mai bun. Este indicat mai ales în formele persistente care nu au răspuns la tratamentul conservator.
Ce exerciții ajută în fasciita plantară?
Stretchingul fasciei plantare și al musculaturii gambei (gastrocnemian, solear), exercițiile de întărire a musculaturii piciorului și gleznei. Programele supravegheate de un kinetoterapeut oferă rezultate mai bune decât exercițiile făcute exclusiv acasă.
Când trebuie să merg la medic pentru durerea de călcâi?
Evaluarea de specialitate este recomandată când durerea persistă mai mult de câteva săptămâni fără ameliorare, când limitează mersul sau activitățile zilnice, când apare brusc după un traumatism sau când nu răspunde la măsurile simple (stretching, adaptarea activității, gheață).
Evaluare și tratament pentru fasciita plantară
La ReumaDiagnostic, durerea de călcâi este evaluată printr-o abordare integrată: diagnostic clinic, ecografie musculoscheletală și program de recuperare individualizat — fizioterapie, kinetoterapie, terapii complementare și, acolo unde este indicat, infiltrații PRP sub ghidaj ecografic — sub coordonare medicală, în aceeași locație.
📞 0336.991
Programare onlineReferințe
- Tu P. Heel Pain: Diagnosis and Management. American Family Physician. 2018;97(2):86–93.
- Arnold MJ, Beaumont C, Savage L. Plantar Fasciitis: Guidelines From the American Physical Therapy Association. American Family Physician. 2025;111(2):186–187.
- Cooper MT. Common Painful Foot and Ankle Conditions: A Review. JAMA. 2023;330(23):2285–2294. doi:10.1001/jama.2023.23906.
- Martin RL, Davenport TE, Reischl SF, et al. Heel Pain–Plantar Fasciitis: Revision 2014. Journal of Orthopaedic and Sports Physical Therapy. 2014;44(11):A1–33. doi:10.2519/jospt.2014.0303.
- Peerbooms JC, Lodder P, den Oudsten BL, et al. Positive Effect of Platelet-Rich Plasma on Pain in Plantar Fasciitis: A Double-Blind Multicenter Randomized Controlled Trial. American Journal of Sports Medicine. 2019;47(13):3238–3246. doi:10.1177/0363546519877181.
- Tien CH, Chiu MC, Shen YL, Ko YC, Lee JJ. Comparative Effectiveness of Minimally Invasive Therapies for Plantar Fasciitis: A Systematic Review and Network Meta-Analysis. Scientific Reports. 2026;16(1):9074. doi:10.1038/s41598-026-40038-z.
- Kumar S, Channaveera C, Sethi S, Wadhwa RK, Anand V. To Evaluate Efficacy of Intralesional Platelet Rich Plasma in Patients With Plantar Fasciitis. Journal of the American Podiatric Medical Association. 2025;:1–24. doi:10.7547/24-161.
Distribuie:
Str. Movilei nr. 2, Bl. D, parter (fostul BankPost), – intrarea în diagonală cu Biserica Sf. Haralambie, Galați, jud Galați
Str. Galații Noi nr. 5,
Bloc L2, scara 2, parter,
Galați, jud Galați
Program:
Luni – Vineri : 07.00 – 21.00
