Aproape toți avem alunițe. Pentru cei mai mulți dintre noi, ele rămân neschimbate ani la rând: mici pete pigmentate pe piele, fără semnificație medicală deosebită. Uneori însă, o aluniță care pare banală poate ascunde un melanom aflat la început. În plus, pe piele pot apărea și alte tipuri de leziuni pigmentare (numite medical lentigo), keratoze seboreice sau alte pete pigmentare care seamănă cu alunițele, iar acest lucru face autoevaluarea mai dificilă decât pare. Mai jos găsești reperele pe care le folosim în consultație: regula ABCDE, semnele care merită atenție și rolul urmăririi dermatoscopice.
Primul semn care contează: schimbarea
Cel mai important indiciu că o aluniță ar trebui văzută de medic este schimbarea. Poate crește, își poate modifica forma, poate deveni mai închisă la culoare într-o anumită zonă sau poate căpăta o nuanță nouă. Contează la fel de mult și o leziune apărută recent, mai ales dacă arată diferit față de celelalte alunițe ale tale.
În cabinet, evaluarea se face în trepte: examinare clinică, adică privirea atentă a leziunii cu ochiul liber, apoi dermatoscopie, cu un instrument care mărește și luminează pielea, iar dacă este nevoie, biopsie. Diagnosticul de melanom nu se pune „din ochi”. El se confirmă doar la microscop, după ce leziunea suspectă este excizată și analizată histopatologic.
Regula ABCDE — un reper util, nu un test definitiv
Regula ABCDE este una dintre cele mai cunoscute metode prin care poți verifica acasă o aluniță. Nu pune diagnostic, dar te ajută să recunoști mai ușor semnele care ar trebui să te ducă la dermatolog.
Dintre toate criteriile, litera E — evoluția are cea mai mare greutate. O aluniță care s-a schimbat merită evaluată, chiar dacă nu îndeplinește clar celelalte criterii ABCDE. Invers, o aluniță mare sau asimetrică, dar care a arătat mereu la fel de când o știi, poate fi pur și simplu o aluniță benignă cu aspect mai particular.
Rolul dermatoscopiei în diagnostic
Dermatoscopia este examinarea prin care medicul privește alunița cu un instrument special, numit dermatoscop. Acesta mărește imaginea și luminează pielea astfel încât devin vizibile structuri care nu se văd cu ochiul liber: rețele pigmentare, puncte, vase de sânge, zone de culoare distribuite neuniform. Aceste detalii pot face diferența între o aluniță banală și una care trebuie urmărită sau excizată.
Examinarea este rapidă, nedureroasă și nu necesită pregătire. La pacienții cu multe alunițe sau cu leziuni atipice, dermatoscopia poate fi completată cu fotografii digitale, păstrate de la o vizită la alta, pentru comparație în timp. Despre această metodă vorbim mai jos, în secțiunea despre mole mapping. Detalii practice despre cum decurge un control cu dermatoscopie găsești pe pagina Dermatoscopie — control alunițe la ReumaDiagnostic Galați.
Când este necesară biopsia
Atunci când o leziune arată suspect, fie la examinarea clinică, fie la dermatoscopie, următorul pas este biopsia. Ghidurile europene și americane sunt clare: pentru o leziune suspectă de melanom, diagnosticul vine din examenul histopatologic.
În practică, dacă există suspiciune de melanom, se recomandă de obicei excizia diagnostică. Asta înseamnă că leziunea este îndepărtată în întregime, împreună cu o margine mică de țesut sănătos, apoi este trimisă la laborator. În anumite localizări sau în cazul unor leziuni mari, medicul poate alege un alt tip de biopsie. Decizia se ia individual, în funcție de caz.
Urmărirea leziunilor atipice — la 3, 6 sau 12 luni?
Nu toate alunițele atipice trebuie îndepărtate imediat. O leziune cu aspect ușor neregulat, dar fără semne clare de alarmă, poate fi ținută sub observație. Cu alte cuvinte, este fotografiată, documentată și reevaluată după un interval stabilit de medic. Intervalele uzuale sunt:
Mole mapping: strategia pentru pacienții cu multe alunițe
La pacienții cu multe alunițe sau cu nevi atipici, memoria nu mai este un instrument de încredere. După câteva luni, este greu să mai știi sigur dacă o anumită aluniță arăta la fel sau dacă s-a modificat discret. De aceea folosim mole mapping, adică o cartografiere a alunițelor prin fotografii panoramice și dermatoscopice, realizate sistematic și comparate la controalele următoare.
Avantajele sunt importante:
- Putem surprinde modificări mici — comparăm imaginea de azi cu cea de acum trei, șase sau douăsprezece luni, nu cu o amintire aproximativă.
- Putem reduce exciziile inutile — alunițele care rămân stabile pot fi urmărite în siguranță, fără să fie îndepărtate preventiv fără motiv clar.
Risc crescut de melanom — supraveghere personalizată
Planul de urmărire depinde mult de profilul fiecărui pacient. Persoanele care au avut deja un melanom intră într-un program de supraveghere pe termen lung — cel puțin anual, conform ghidurilor europene, iar în primii ani după diagnostic, de multe ori la 6 luni. Frecvența exactă se stabilește în funcție de:
- istoricul personal și familial de melanom sau alte cancere de piele;
- numărul de alunițe și prezența celor atipice;
- fototipul cutanat — pielea deschisă, ochii deschiși și arsurile solare repetate în copilărie cresc riscul;
- expunerea cumulată la soare, profesională, recreațională sau prin solar;
- aspectul dermatoscopic al alunițelor existente.
„Semnul rățuștei urâte” — leziunea care arată diferit de restul
Un reper foarte util în autoexaminare este semnul rățuștei urâte, cunoscut în literatura medicală ca ugly duckling sign. Ideea este simplă: alunițele aceleiași persoane tind să semene între ele. Au, de obicei, un anumit tipar de formă, culoare și dimensiune. O aluniță care iese clar din acest tipar — care arată altfel decât toate celelalte — merită evaluată. La pacienții cu multe alunițe, acest reper poate fi uneori chiar mai util decât regula ABCDE clasică.
Când să mergi la dermatolog — lista practică
Programează un control dermatologic dacă observi:
- o aluniță nouă apărută după 30 de ani;
- o aluniță care crește, își schimbă forma sau culoarea;
- o leziune care sângerează fără să fi fost lovită sau zgâriată;
- o aluniță care te mănâncă persistent sau a devenit dureroasă;
- o aluniță care arată diferit față de celelalte, adică „rățușca urâtă”;
- orice leziune despre care simți că „nu mai arată cum o știam”.
Chiar dacă mergi la dermatolog pentru o altă problemă — o erupție, un coș, o iritație sau un control de rutină — merită să întrebi și despre un „check rapid” al alunițelor vizibile. Uneori, o leziune problematică este descoperită tocmai în timpul unei consultații făcute pentru cu totul alt motiv.
Întrebări frecvente despre controlul alunițelor
Cât de des trebuie să fac control la alunițe?
Depinde de profilul tău de risc. Dacă ai puține alunițe și nu ai cazuri de melanom în familie, nu este obligatoriu un control programat la interval fix — mergi la dermatolog atunci când apare o leziune nouă sau când o aluniță existentă se schimbă. Dacă ai multe alunițe, leziuni atipice sau rude de gradul I cu melanom, controlul anual este un minim rezonabil, iar alunițele aflate sub observație pot fi reverificate la 3 sau 6 luni.
Toate alunițele atipice trebuie scoase?
Nu. „Atipic” nu înseamnă automat „cancer”. Înseamnă doar că alunița nu are un aspect complet banal. Multe leziuni atipice pot rămâne stabile ani de zile și pot fi urmărite fără excizie. Decizia între monitorizare și îndepărtare se ia individual, în funcție de cât de suspectă este leziunea, unde se află și ce factori de risc are pacientul.
Ce este dermatoscopia și cum mă ajută?
Dermatoscopia este examinarea în care medicul folosește un instrument cu lentilă de mărire și lumină specială, numit dermatoscop. Cu ajutorul lui se pot vedea structuri din interiorul aluniței — rețele de pigment, vase, puncte, zone de culoare — care nu sunt vizibile cu ochiul liber. Aceste detalii ajută la diferențierea unei alunițe banale de o leziune care trebuie urmărită sau excizată. Examinarea nu doare, nu necesită pregătire și durează doar câteva minute pe leziune.
Ce înseamnă „mole mapping”?
Mole mapping, sau cartografia alunițelor, înseamnă fotografierea sistematică a pielii. Se pot face imagini panoramice pe zone — spate, piept, brațe — dar și fotografii dermatoscopice detaliate pentru alunițele care trebuie urmărite. La controlul următor, imaginile noi se compară cu cele vechi, iar medicul poate observa modificări pe care memoria sau examinarea cu ochiul liber le-ar putea rata. Este o metodă utilă mai ales la pacienții cu multe alunițe sau cu leziuni atipice.
O aluniță care îmi mănâncă este un semn de cancer?
Nu neapărat. Mâncărimea unei alunițe are de multe ori cauze banale: piele uscată, frecare cu hainele, cureaua sau sutienul, ori o dermatită locală. Devine însă un semn care merită verificat dacă persistă mai multe săptămâni sau dacă apare împreună cu o modificare vizibilă — culoare diferită, contur schimbat, creștere în dimensiune sau sângerare. În acest caz, este recomandat un control dermatologic.
Cum se confirmă diagnosticul de melanom?
Diagnosticul se confirmă doar la microscop. Examinarea clinică și dermatoscopia pot ridica suspiciunea și pot arăta că o leziune trebuie verificată, dar nu confirmă singure melanomul. Confirmarea vine după ce leziunea este îndepărtată — de obicei prin excizie diagnostică, cu o margine mică de țesut sănătos — și analizată histopatologic. Abia atunci medicul poate spune cu certitudine ce a fost și care sunt pașii următori.
Pot să-mi monitorizez singur alunițele acasă?
Da, și este o obișnuință utilă. O autoverificare lunară, în lumină bună, de preferat după duș, te poate ajuta să observi schimbările. Pentru zonele greu vizibile — spate, scalp, tălpi — folosește o a doua oglindă sau roagă pe cineva apropiat să te ajute. Uită-te după alunițe noi, alunițe care au crescut, s-au închis la culoare sau au căpătat margini neregulate. Autoexaminarea este însă complementară, nu înlocuiește dermatoscopia, pentru că structurile interne ale alunițelor nu pot fi evaluate cu ochiul liber.
Sunt urgente alunițele care sângerează?
Sângerarea spontană, fără lovire sau zgâriere, este un semn care nu trebuie ignorat. Nu înseamnă automat cancer — uneori poate fi vorba de o keratoză seboreică, o aluniță traumatizată sau o leziune fragilă — dar sângerarea repetată ar trebui evaluată de dermatolog cât mai curând, ideal în câteva zile. Nu este o urgență de tip SMURD, dar nici nu ar trebui amânată luni întregi.
Ai observat o aluniță care s-a schimbat?
Programează un control dermatologic cu dermatoscopie la ReumaDiagnostic Galați.
Programare onlineBibliografie
- Garbe C, Amaral T, Peris K, et al. European consensus-based interdisciplinary guideline for melanoma. Part 1: Diagnostics: Update 2022. European Journal of Cancer. 2022. doi:10.1016/j.ejca.2022.03.008
- Kashani-Sabet M, Leachman S, Stein J, et al. Early Detection and Prognostic Assessment of Cutaneous Melanoma: Consensus on Optimal Practice and the Role of Gene Expression Profile Testing. JAMA Dermatology. 2023. doi:10.1001/jamadermatol.2023.0127
- Tsao H, Olazagasti J, Cordoro K, et al. Early detection of melanoma: reviewing the ABCDEs. Journal of the American Academy of Dermatology. 2015;72(4):717-723. doi:10.1016/j.jaad.2015.01.025
- Duarte A, Sousa-Pinto B, Azevedo LF, et al. Clinical ABCDE rule for early melanoma detection. European Journal of Dermatology. 2021;31:771-778. doi:10.1684/ejd.2021.4171
- Burshtein J, Witkowski A, Zakria D, et al. Advances in the noninvasive diagnosis of melanoma — 40 years beyond the ABCDs. CA: A Cancer Journal for Clinicians. 2026;76. doi:10.3322/caac.70065
- Marghoob N, Liopyris K, Jaimes N. Dermoscopy: A Review of the Structures That Facilitate Melanoma Detection. Journal of Osteopathic Medicine. 2019;119:380-390. doi:10.7556/jaoa.2019.067
- Salerni G, Terán T, Puig S, et al. Meta-analysis of digital dermoscopy follow-up of melanocytic skin lesions. JEADV. 2013;27. doi:10.1111/jdv.12032
- Berk-Krauss J, Polsky D, Stein J. Mole Mapping for Management of Pigmented Skin Lesions. Dermatologic Clinics. 2017;35(4):439-445. doi:10.1016/j.det.2017.06.004
- Johnston L, Starkey S, Mukovozov I, Robertson L, Petrella T, Alhusayen R. Surveillance After a Previous Cutaneous Melanoma Diagnosis: A Scoping Review of Melanoma Follow-Up Guidelines. Journal of Cutaneous Medicine and Surgery. 2023;27:516-525. doi:10.1177/12034754231188434
- Tran KT, Wright NA, Cockerell C. Biopsy of the pigmented lesion — when and how. Journal of the American Academy of Dermatology. 2008;59(5):852-871. doi:10.1016/j.jaad.2008.05.027
Informațiile din această pagină au caracter educațional și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Diagnosticul leziunilor pigmentare se stabilește individualizat, după examinare clinică și dermatoscopică, eventual completate cu examen histopatologic atunci când este indicat.
Distribuie:
Str. Movilei nr. 2, Bl. D, parter (fostul BankPost), – intrarea în diagonală cu Biserica Sf. Haralambie, Galați, jud Galați
Str. Galații Noi nr. 5,
Bloc L2, scara 2, parter,
Galați, jud Galați
Program:
Luni – Vineri : 07.00 – 21.00
