Anemia este o anomalie hematologică frecvent întâlnită în populație. La nivel mondial, se estimează că anemia afectează 1,6 miliarde de oameni. Anemia este diagnosticată prin intermediul hemoleucogramei, unde se poate vedea concentrația de hemoglobină a pacientului. Complexitatea acestei boli, atât de des întâlnite în populație, stă în identificarea cauzei exacte.
Cauzele anemiei pot fi împărțite în trei mari categorii:
producție scăzută de globule roșii,
distrugere accelerată de globule roșii,
pierdere de globule roșii (prin sângerare).
Anemia apare deseori din cauze multifactoriale, adică o combinație între cele 3 mecanisme descrise mai sus și poate fi semnul unei alte afecțiuni subiacente, uneori foarte grave.
Clasificare generală
Pierderi de sânge
o Menstruații abundente
o Hemoragii digestive
o Traumatism, intervenții chirurgicaleProducție inadecvată de eritrocite
o Deficit de fier, B12, folat
o Boli cronice, afecțiuni renale
o Boli ale măduvei osoaseDistrugerea prematură a eritrocitelor (hemoliză)
o Anemii autoimune
o Hemoglobinopatii
o Infecții, medicamente
DEFINIȚIA ANEMIEI
Anemia este o afecțiune în care numărul sau funcția globulelor roșii este anormală și nu mai satisface cerințele fiziologice ale organismului. Diagnosticul de laborator al anemiei este reprezentat de un nivel de hemoglobină sub valorile normale pentru vârstă și sex.
Valorile normale în funcție de vârstă și sex sunt următoarele:
• Bărbați, peste 15 ani: Hb =130 g/l
• Femei neînsărcinate, peste 15 ani: Hb 120 g/l
• Copii între 12 și 14 ani: Hb 120 g/l
În timpul sarcinii, apar modificări homeostatice (în principal reprezentate de creșterea volumului sanguin al mamei), valorile normale suferind următoarele modificări:
• Primul trimestru: Hb 110 g/l
• Al doilea și al treilea trimestru: Hb 105 g/l
• Postpartum: Hb 100 g/l
Volumul celular mediu (VCM) poate fi utilizat pentru a clasifica anemia și pentru a ghida investigațiile necesare pentru elucidarea cauzei.
Folosind VCM, anemia poate fi clasificată astfel:
• Anemie microcitară: VCM < 80 fL
• Anemie normocitară: VCM 80-95 fL
• Anemie macrocitară: VCM > 95 fL
Simptomele anemiei
Semnele și simptomele anemiei variază în funcție de severitate și de rata cu care se instalează. Cele mai frecvente includ:
• Oboseală accentuată
• Amețeli sau vertij
• Dureri de cap
• Paloare (mai ales la nivelul feței, conjunctivelor și palmelor)
• Respirație dificilă la efort
• Bătăi rapide ale inimii (tahicardie)
• Unghii fragile, păr subțiat
• Tulburări de concentrare
• Senzație de frig constantă
• Scăderea randamentului fizic și mental
ANEMIA MICROCITARĂ
Anemia microcitară este definită ca anemie (adică hemoglobina scăzută sub nivelul normal pentru vârstă și sex) cu un MCVmic (< 80 fL). Cea mai frecventă cauză a anemiei microcitare este deficitul de fier.
Anemia feriprivă rămâne o problemă semnificativă în țările dezvoltate, cu o prevalență estimată de 2-5% în rândul bărbaților și femeilor aflate la postmenopauză. Pentru femeile aflate la vârsta fertilă, ratele anemiei feriprive
depășesc 10% din populație, din cauza menstruației sau a pierderilor de sânge legate de sarcină. Alte cauze ale anemiei microcitare includ anemia cauzată de boli cronice, hemoglobinopatii și anemii sideroblastice.
ANEMIA FERIPRIVĂ (prin deficit de fier)
Este cea mai comună formă de anemie, mai ales la femei, copii și adolescenți. Apare atunci când organismul nu are suficient fier pentru a produce hemoglobină.
Cauze frecvente:
• Menstruații abundente
• Sarcină și alăptare
• Dietă săracă în fier
• Pierderi de sânge (hemoroizi, ulcere, cancer digestiv)
• Tulburări de absorbție (boala celiacă)
Simptome care arată o anemie veche, netratată corespunzător:
• Poftă neobișnuită de gheață, argilă sau amidon (pica)
• Unghii în formă de lingură
• Căderea excesivă a părului
• Gură uscată, crăpături la colțurile gurii
Diagnostic prin analizele de sânge: Feritină scăzută, sideremie scăzută, capacitate totală de legare a fierului crescută.
În țările dezvoltate, anemia feriprivă la adult este cel mai frecvent cauzată de pierderea cronică de sânge, de obicei din tractul gastrointestinal sau uter. O dietă deficitară în fier este rar întâlnită ca singura cauză la pacienții din Europa de Vest. Deficitul de fier din dietă rămâne o cauză importantă a anemiei feriprive în țările în curs de dezvoltare. Malabsorbția, cauzată de enteropatia indusă de gluten sau gastrita atrofică, este o cauză importantă de exclus atunci când se ia în considerare o etiologie alternativă la pierderea cronică de sânge. Femeile în premenopauză care prezintă anemie feriprivă pot avea drept cauză sângerări menstruale abundente. Acestea pot fi rezolvate cu tratamente contraceptive, iar în cazul în care nu răspund la aceste măsuri, ar trebui luată în considerare boala von Willebrand nediagnosticată ca și cauză de sângerare abundentă.
Bilanțul unei anemii feriprive trebuie ghidat de un istoric medical și o examinare medicală amănunțită, concentrându-ne în special pe cauzele pierderii de sânge.
Tratamentul anemiei feriprive constă în:
• Identificarea și tratarea cauzei care stă la baza deficitului de fier (de exemplu, tratamentul ulcerului peptic, tratamentul pierderii vaginale exagerate de sânge în timpul menstruației)
• Corectarea deficitului de fier prin suplimentarea cu fier (oral sau intravenos)
La majoritatea pacienților, rezervele de fier pot fi refăcute prin utilizarea suplimentelor orale de fier. Schemele de tratament tipice pentru anemia feriprivă recomandă 100-200 mg fier elemental pe zi într-o singură doză (200 mg sulfat feros oral = 65 mg fier elemental).
Pentru copii și sugari, se recomandă o doză de 3-6 mg/kg (max. 200 mg) zilnic.
Studii recente sugerează că dozele mai mici de fier pot fi la fel de eficiente și mai bine tolerate. Hemoglobina trebuie verificată din nou după 2-4 săptămâni de suplimentare cu fier. O creștere a hemoglobinei de 20g/l pe parcursul a 3-4 săptămâni indică un răspuns bun. Odată ce hemoglobina și globulele roșii s-au normalizat, suplimentarea cu fier trebuie continuată timp de trei luni. Dacă este necesară o modalitate mai rapidă de creștere a hemoglobinei, cum ar fi în cazul unei anemii severe, sau dacă absorbția gastrointestinală este afectată, opțiunea terapeutică este administrarea de fier intravenos (IV). Suplimentarea cu fier IV necesită administrare de către un profesionist din domeniul sănătății, pentru că poate fi asociată cu un risc crescut de reacție de hipersensibilitate, respectiv tromboflebita la locul administrării, dacă este administrată paravenos.
TALASEMIILE
La pacienții cu anemie microcitară și nivel normal al fierului în sânge, trebuie luat în considerare diagnosticul de talasemie. Talasemia este o boală genetică, termenul talasemie venind din greaca (Thalassa=apa de mare). Fiind o boală genetică, va exista probabil istoric familial și agregarea acestei afecțiuni predominant la pacienții de origine mediteraneană, indiană, sud-est asiatică sau chineză.
Talasemia are un fenotip (adică mod de manifestare) foarte variabil, de la pacienți asimptomatici până la forme severe în care pacientul este dependent de transfuzii de sânge. Indicele Mehtzer (raportul între MCV și numărul de globule roșii) poate fi utilizat ca instrument pentru a diferenția între anemia feriprivă și talasemie:
Un indice Mehtzer < 13 sugerează talasemie și > 14 sugerează anemie feriprivă.
Acest indice poate da rezultate false, prin urmare medicul hematolog este cel mai în măsură să îl interpreteze.
Pentru a diagnostica talasemia, este necesar un frotiu de sânge periferic și electroforeza hemoglobinei. La pacienții cu suspiciune de alfa-talasemie se efectuează analiza ADN pentru gena alfa-talasemiei.
ANEMIE NORMOCITARĂ
O anemie normocitară normocromă este frecvent întâlnită la pacienții cu boli cronice. Poate fi cauzată de afecțiuni cronice precum: insuficiența renală cronică, hipotiroidismul, mielomul multiplu, poliartrita reumatoidă.
ANEMIA asociată BOLILOR CRONICE este un diagnostic de excludere și este caracterizată de faptul că din cauza inflamației cronice, fierul nu poate fi folosit.
ANEMIA MACROCITARĂ
Anemia macrocitară este împărțită în anemie megaloblastică și non-megaloblastică.
Anemia megaloblastică este caracterizată prin neutrofile și macroovalocite hipersegmentate pe frotiul de sânge periferic, din cauza sintezei defectuoase a ARN-ului și ADN-ului.
Aceste anomalii morfologice nu sunt observate în anemia non-megaloblastică.
Alcoolul, bolile hepatice și medicamentele antifolat (de exemplu metotrexatul) sunt cauze frecvente ale anemiei macrocitare care pot fi identificate printr-o anamneză corectă.
Deficitul de vitamina B12 și folat reprezintă cele mai frecvente cauze reversibile ale anemiei macrocitare, care trebuie verificate în mod curent la orice pacient cu macrocitoză.
Ca evaluare inițială a anemiei macrocitare se recomandă efectuarea următoarelor investigații:
• Vitamina B12 și folat seric
• Frotiu de sânge periferic (Morfologia leucocitelor și a leucocitelor poate ajuta la stabilirea cauzei subiacente)
• Număr de reticulocite (Numărul crescut de reticulocite indică o creștere a distrugerii globulelor roșii (de exemplu, hemoliză) cu un răspuns adecvat al măduvei osoase)
Anemia megaloblastică (deficit de B12 și acid folic)
Apare prin deficit de vitamina B12 sau acid folic, esențiale pentru maturarea celulelor roșii.
Cauze:
• Dietă vegetariană strictă
• Alcoolism cronic
• Intervenții chirurgicale pe stomac (bypass gastric)
• Malabsorbție (boala Crohn și alte afecțiuni digestive de tip inflamator)
• Sarcină
Simptome caracteristice:
• Oboseală severă
• Tulburări neurologice (amorțeli, furnicături, pierderi de echilibru)
• Greață, diaree
• Limbă roșie, dureroasă
Diagnostic: MCV crescut (>100 fL), B12 scăzut, folat seric scăzut
ANEMIA HEMOLITICĂ
Această categorie largă de anemii include anemii hemolitice microangiopatice,
anemia hemolitică autoimună, anemiile asociate cu hemoliză, afecțiuni ereditare ale globulelor roșii, hemoliză secundară transfuziilor
și hemoliză medicamentoasă.
Apare atunci când eritrocitele sunt distruse prematur.
Cauze:
• Boli autoimune
• Infecții (malaria)
• Hemoglobinopatii (talasemie, siclemie)
• Medicamente (penicilină, antiinflamatoare)
• Deficit de G6PD
Simptome:
• Icter (colorarea pielii și ochilor în galben)
• Urină închisă la culoare
• Splină mărită
• Oboseală severă
Analize utile: Bilirubină indirectă crescută, LDH crescut, haptoglobină scăzută
Pacienții care prezintă caracteristici ale unei anemii hemolitice trebuie evaluați de către hematolog pentru investigații și tratament.
ALTE CAUZE ALE ANEMIEI MACROCITICE
Alcoolul și bolile hepatice rămân cauze importante ale macrocitozei și anemiilor macrocitare. Un istoric medical complet, medicamentos și social trebuie inclus în investigația inițială a anemiei macrocitare. Alcoolismul este o cauză frecventă a macrocitozei.
Anemia în sarcină
Este frecventă și apare mai ales în trimestrul II și III. Poate afecta dezvoltarea fătului, ducând la:
• Naștere prematură
• Greutate mică la naștere
• Oboseală maternă accentuată
• Creșterea riscului de hemoragie la naștere
Este important screeningul regulat în sarcină și tratamentul preventiv cu fier și acid folic.
Anemia la copii
Poate afecta dezvoltarea intelectuală și fizică. Cauze frecvente:
• Dietă dezechilibrată
• Infecții frecvente
• Parazitoze
• Creștere rapidă
Se recomandă consultație pediatrică și tratament individualizat.
Anemia aplastică
Rară, dar gravă, rezultă din eșecul măduvei osoase de a produce celule sanguine.
Cauze posibile:
• Factori toxici (medicamente, chimicale, radiații)
• Infecții virale (hepatita, Epstein-Barr)
• Boli autoimune
• Idiopatică (fără cauză identificată)
Manifestări: Oboseală severă, infecții frecvente, sângerări gingivale sau nazale
Diagnosticarea anemiei
Analize de bază:
• Hemoleucogramă completă: evaluarea hemoglobinei, hematocritului, MCV, numărului de eritrocite
• Fier seric, feritină, capacitate de legare a fierului (TIBC)
• Vitamina B12, acid folic
• Reticulocite
• Bilirubină totală și fracționată
• Test Coombs (pentru anemii autoimune)
• Electroforeza hemoglobinei – în suspiciuni de talasemie sau siclemie
Cum se tratează anemia?
Tratamentul depinde de tipul de anemie, severitatea acesteia și cauza de bază.
Suplimente cu fier
• Forme orale (sulfat, gluconat, fumarat feros)
• Forme injectabile – în caz de malabsorbție sau intoleranță digestivă
Se administrează pe stomacul gol, asociat cu vitamina C.Vitamina B12 și acid folic
• Oral sau injectabil (mai ales în caz de malabsorbție)
• Suplimente prenatale în sarcină
• Corectarea regimului alimentarTransfuzii sanguine
Indicate în forme severe, cu hemoglobină <7-8 g/dL și simptome evidente.Eritropoietină
Folosită în anemia din boala cronică, mai ales în insuficiență renală cronică.Tratamentul bolii de bază
• Controlul inflamației (boli autoimune)
• Tratarea ulcerelor, sângerărilor gastrointestinale
• Intervenții chirurgicale, dacă este cazul
• Imunosupresoare sau transplant medular în anemia aplastică
Când trebuie să mergi la medicul hematolog?
• Când anemia persistă în ciuda tratamentului cu fier
• Dacă apar simptome neurologice (amorțeli, tulburări de mers)
• Dacă hemoleucograma arată valori anormale ale altor linii celulare (leucocite, trombocite)
• Când există antecedente familiale de anemie
• Dacă ai fost diagnosticat cu anemie hemolitică, aplastică sau suspiciune de cancer hematologic
Prevenirea anemiei
• Alimentație echilibrată, bogată în fier, B12 și acid folic
• Tratamente corecte ale sângerărilor menstruale abundente
• Evitarea abuzului de antiinflamatoare
• Monitorizarea gravidelor
• Donarea de sânge doar după evaluări medicale
Alimente bogate în fier
Fier hemic (se absoarbe cel mai bine – provenit din surse animale):
• Ficat de vită, porc sau pui
• Carne roșie (vită, miel)
• Carne de pasăre (curcan, pui)
• Pește: sardine, ton, somon, macrou
• Ouă (în special gălbenuș)
Fier non-hemic (surse vegetale):
• Linte
• Năut
• Fasole roșie, albă, neagră
• Tofu
• Spanac
• Kale
• Semințe de dovleac
• Semințe de susan
• Migdale și caju
• Quinoa
• Pâine integrală
• Cacao pură
• Fructe uscate: caise, prune, stafide
Consumul de vitamina C (portocale, ardei gras, kiwi, lămâie) în aceeași masă crește absorbția fierului non-hemic!
Alimente bogate în vitamina B12 (cobalamină)
(Vitamina B12 se găsește doar în produsele de origine animală):
• Ficat (de vită, porc, pui)
• Carne de vită și miel
• Pește: somon, ton, hering, sardine
• Fructe de mare: scoici, stridii, crabi
• Ouă
• Brânzeturi maturate (cheddar, gouda)
• Lapte integral și iaurt
• Cereale fortificate cu B12 (pentru vegetarieni)
• Produse din soia fortificate (lapte de soia, tofu)
Alimente bogate în acid folic (vitamina B9)
• Legume verzi: spanac, broccoli, salată verde, rucola
• Sparanghel
• Avocado
• Varză de Bruxelles
• Pătrunjel
• Linte, năut, fasole
• Sfeclă roșie
• Portocale, grapefruit, lămâi
• Căpșuni, banane
• Semințe de floarea-soarelui
• Nuci, alune, migdale
• Orez brun, cereale integrale
• Paste, pâine și cereale fortificate cu acid folic
Întrebări frecvente despre anemie
Poate anemia să treacă de la sine?
Nu. Fără identificarea cauzei și tratament adecvat, anemia persistă și se poate agrava.
Fierul dă constipație?
Da, unele forme orale de fier pot da constipație sau disconfort abdominal. Există și formule mai bine tolerate.
Este anemia contagioasă?
Nu. Anemia nu este o boală transmisibilă.
Este periculoasă anemia netratată?
Da. Pe termen lung, poate duce la insuficiență cardiacă, afectare cognitivă, scăderea calității vieții și complicații severe în sarcină.
Concluzie
Este important de reținut că anemia este un simptom, nu o boală în sine. De aceea, diagnosticarea exactă a cauzei anemiei este esențială pentru un tratament corect.
Anemia nu trebuie ignorată. Deși este frecventă, cauzele pot fi diverse și uneori grave. Un simplu test de sânge poate pune diagnosticul, iar tratamentul adecvat îți poate reda energia și sănătatea. Nu aștepta ca simptomele să se agraveze!
Distribuie:
Str. Movilei nr. 2, Bl. D, parter (fostul BankPost), – intrarea în diagonală cu Biserica Sf. Haralambie, Galați, jud Galați
Str. Galații Noi nr. 5,
Bloc L2, scara 2, parter,
Galați, jud Galați
Program:
Luni – Vineri : 07.00 – 21.00

