Autor: Echipa Medicală ReumaDiagnostic · Ultima actualizare: aprilie 2026 · Timp de lectură: ~22 minute

Infarctul miocardic nu arată întotdeauna ca în filme. Imaginea clasică este aceea a unei dureri puternice în piept, dar realitatea este mai nuanțată. Cel mai frecvent simptom rămâne durerea sau presiunea toracică, prezentă la aproximativ 79% dintre bărbați și 74% dintre femei. De obicei, este resimțită în spatele sternului, ca o apăsare, strângere sau disconfort, și poate iradia spre maxilar, umăr, braț sau partea superioară a spatelui.[1]

Infarctul poate apărea însă și cu simptome mai puțin evidente. Dispneea, adică lipsa de aer, apare la aproximativ 40% dintre bărbați și 48% dintre femei. Alte manifestări pot include oboseală neobișnuită, greață, vărsături, palpitații, durere în capul pieptului, amețeală, leșin sau transpirații reci.[1,2,3] Aceste simptome au fost numite mult timp „atipice", dar termenul este tot mai puțin potrivit. Ele nu sunt rare, mai ales la femei, vârstnici, persoane cu diabet sau pacienți tineri.[18,19]

Ce veți găsi în acest articol: ce este infarctul miocardic și ce tipuri există (STEMI și NSTEMI), cum se manifestă și ce trebuie să faci în primele minute, cazuri speciale (infarctul silențios, diferența cu AVC), particularitățile la femei și la pacienții tineri, cum se tratează în spital, ce înseamnă recuperarea și prevenția secundară, cum poți preveni un infarct și răspunsuri la întrebările frecvente.

79% / 74%
durere toracică la bărbați și, respectiv, femei cu infarct[1]
4–10 ani
mai târziu fac femeile primul infarct comparativ cu bărbații[1,4]
120 min
fereastra optimă pentru angioplastie primară în STEMI[1]

STEMI și NSTEMI — ce înseamnă și de ce contează diferența

Infarctul miocardic nu este o singură entitate, ci un grup de afecțiuni cu mecanisme și gravitate diferite. Clasificarea modernă, conform celei de-a patra definiții universale a infarctului miocardic, distinge mai multe tipuri.[3] În practică, două forme sunt cele mai relevante.

Inima și arterele coronare Aorta Trunchi pulmonar Atriul drept Atriul stâng Ventricul drept Ventricul stâng LAD Artera descendentă anterioară LCx Artera circumflexă RCA Artera coronară dreaptă

Inima are trei artere coronare principale: artera descendentă anterioară (LAD), artera circumflexă (LCx) și artera coronară dreaptă (RCA). Blocarea oricăreia produce infarct în zona pe care o irigă.

STEMI — infarct cu supradenivelare de segment ST

Apare când o arteră coronară este complet ocluzionată, de obicei prin formarea unui tromb pe o placă de aterom ruptă. Întreruperea bruscă a fluxului sangvin produce moartea progresivă a celulelor miocardice. Diagnosticul se face pe baza modificărilor caracteristice de pe EKG (supradenivelare de segment ST). STEMI este o urgență absolută care necesită deschiderea rapidă a arterei blocate, în primele ore de la debut.[12]

De la artera normală la infarct: ruperea plăcii de aterom 1. Artera normală Lumen larg, perete subțire Flux sangvin liber 2. Placă stabilă Aterom care îngustează lumenul Flux redus, dar prezent 3. Placă ruptă + tromb Cheag de sânge blochează complet artera = INFARCT

Infarctul miocardic apare când o placă de aterom se rupe și expune conținutul ei în lumen. Trombocitele formează rapid un cheag de sânge care blochează complet artera, oprind fluxul către o zonă a inimii.

NSTEMI — infarct fără supradenivelare de segment ST

Apare când fluxul sangvin coronarian este sever redus, dar nu complet întrerupt, sau când există ischemie prelungită prin alte mecanisme. EKG-ul nu arată supradenivelare de ST, dar markerii cardiaci (troponina) sunt crescuți. Tratamentul este la fel de important, dar timing-ul intervenției este mai puțin strict decât în STEMI.[12,13]

Diferențierea între cele două forme se face rapid în spital, prin EKG și analize de sânge (troponină). Ambele sunt grave și necesită tratament urgent.

Cum se manifestă infarctul — simptome de recunoscut

Recunoașterea simptomelor este primul pas către un tratament rapid. Pe lângă durerea toracică tipică, există manifestări mai puțin evidente, care apar mai frecvent la anumite categorii de pacienți.

Important: absența unei dureri toracice intense nu exclude infarctul. La femei, vârstnici, pacienți cu diabet și persoane tinere, simptomele pot fi mai discrete sau mai variate.[2,3,18]

Simptome principale ale infarctului

  • durere sau presiune toracică retrosternală (descrisă frecvent ca apăsare, strângere sau greutate)
  • iradierea durerii spre maxilar, gât, umăr, braț (mai ales stâng) sau partea superioară a spatelui
  • dispnee — lipsă de aer la efort sau în repaus
  • transpirații reci, paloare
  • greață, vărsături, disconfort epigastric
  • oboseală neobișnuită, slăbiciune marcată
  • amețeală, leșin sau senzație iminentă de leșin
  • palpitații sau senzație de bătăi neregulate
  • anxietate intensă, senzație de „moarte iminentă"

Durata simptomelor depășește, de obicei, 15–20 de minute și nu cedează la repaus sau la nitroglicerină (dacă pacientul are așa ceva la îndemână). Spre deosebire de durerile musculo-scheletice, durerea de infarct nu se modifică cu respirația, cu mișcarea sau cu palparea pieptului.

Ce trebuie să faci când suspectezi un infarct

Recunoașterea simptomelor este doar primul pas. Acțiunile pe care le iei în următoarele minute pot face diferența între viață și moarte sau între un mușchi cardiac salvat și unul pierdut iremediabil.

În infarct, fiecare minut contează. La aproximativ 30 de minute de la ocluzia coronariană începe necroza miocardică. La 6 ore, leziunea este, în mare parte, ireversibilă. Cu cât pacientul ajunge mai repede la spital, cu atât șansa de supraviețuire și recuperare este mai mare.[1,12]

Dacă tu sau cineva din jur prezintă simptome care ridică suspiciunea de infarct:

  1. Sună imediat la 112. Ambulanța echipată poate începe tratamentul pe drumul spre spital și poate transmite EKG-ul către secția de cardiologie intervențională, scurtând timpul până la angioplastie.
  2. Nu conduce singur la spital. Dacă faci infarct la volan, poți pierde cunoștința. Așteaptă ambulanța sau cere altcuiva să te ducă.
  3. Stai liniștit, în poziție semi-șezândă. Efortul fizic crește consumul de oxigen al inimii și poate înrăutăți situația.
  4. Aspirină 300 mg, mestecată, dacă este disponibilă și nu există contraindicații. Aspirina blochează agregarea plachetară și poate limita extinderea trombului. Nu administra aspirina dacă pacientul este alergic la ea, are sângerare activă sau ulcer gastric activ.
  5. Nu pierde timp căutând explicații alternative. Dacă durerea persistă peste 15–20 de minute, dacă apare la efort și nu cedează la repaus, sau dacă este însoțită de transpirații reci, dispnee și greață, suspiciunea de infarct este suficient de mare pentru a chema ambulanța.

Atenție specială pentru femei: nu cere permisiunea cuiva, nu aștepta să confirme altcineva că simptomele sunt reale. Datele arată că femeile sunt asigurate mai des că simptomele lor nu sunt cardiace (53,4% față de 36,4% la bărbați).[4,22] Dacă simțiți că ceva nu este în regulă, sunați 112. Întârzierea costă mușchi cardiac.

Ce să faci dacă persoana își pierde cunoștința

Dacă o persoană suspectată de infarct își pierde cunoștința și nu mai respiră normal, este posibil să fie vorba de stop cardiac, cea mai severă complicație imediată a infarctului. În această situație:

  • strigați după ajutor și asigurați-vă că s-a sunat la 112
  • începeți resuscitarea cardio-pulmonară (RCP) — compresii toracice ferme, cu o frecvență de aproximativ 100–120 pe minut, pe centrul pieptului, până la sosirea echipei medicale
  • dacă există un defibrilator automat extern (DEA) la îndemână (în spații publice mari, mall-uri, aeroporturi), folosiți-l urmând instrucțiunile vocale ale aparatului

Resuscitarea precoce și defibrilarea cresc semnificativ șansele de supraviețuire în stop cardiac în afara spitalului.

Cazuri speciale: infarctul silențios și diferența cu AVC

Infarctul silențios (asimptomatic)

O parte semnificativă a infarctelor trec aproape neobservate, fără durere toracică tipică sau cu simptome atât de vagi încât pacientul nu le asociază cu inima. Estimările arată că aproximativ unul din cinci infarcte sunt „silențioase" și sunt descoperite ulterior, pe un EKG de rutină sau pe ecocardiografie.

Infarctul silențios este mai frecvent la pacienții cu diabet zaharat (la care neuropatia diabetică reduce percepția durerii), la vârstnici, la femei și la pacienții care au suferit deja un AVC. Poate fi precedat de simptome atribuite altor cauze: oboseală neobișnuită, dispnee la efort, indigestie persistentă, durere ușoară în maxilar sau în spate, sau pur și simplu o senzație generală de „a nu fi în regulă".

Deși produce mai puține simptome, infarctul silențios are consecințe la fel de grave: același risc de aritmii, insuficiență cardiacă și deces. Este unul dintre motivele pentru care controlul cardiologic periodic, cu EKG, este recomandat la pacienții cu factori de risc, chiar și în absența simptomelor.

Infarctul miocardic versus accidentul vascular cerebral (AVC)

Confuzia între infarct („atac de cord") și accident vascular cerebral („atac cerebral") este frecventă. Sunt două afecțiuni diferite, dar înrudite — ambele rezultă din blocarea unei artere care alimentează un organ vital.

  Infarct miocardic Accident vascular cerebral
Organul afectat inima creierul
Cauza principală blocarea unei artere coronare blocarea unei artere cerebrale (AVC ischemic) sau ruperea unei artere cerebrale (AVC hemoragic)
Simptome tipice durere toracică, dispnee, transpirații, durere iradiată slăbiciune sau amorțeală bruscă pe o parte a corpului, dificultate de vorbire, asimetrie facială, tulburări de vedere
Test rapid EKG, troponină testul FAST: F (față asimetrică), A (slăbiciune în brațe), S (vorbire neclară), T (timp — sună imediat 112)
Tratament urgent angioplastie sau fibrinoliză tromboliză sau trombectomie mecanică

Factorii de risc pentru cele două afecțiuni se suprapun semnificativ: hipertensiunea, dislipidemia, diabetul, fumatul, fibrilația atrială. Pacienții cu antecedente de infarct au risc crescut de AVC și invers. Prevenția este, în mare măsură, comună.

Testul FAST — recunoașterea rapidă a AVC F Face (Față) Asimetrie facială, colț al gurii lăsat A Arms (Brațe) Slăbiciune sau amorțeală pe o parte S Speech (Vorbire) Vorbire neclară, dificultăți de exprimare T 112 Time (Timp) Sună imediat 112, timpul costă neuroni

Testul FAST este un instrument simplu de recunoaștere rapidă a AVC. Dacă oricare dintre primele trei semne este prezent, sună imediat la 112. Este recomandat de toate ghidurile internaționale.

Infarctul la femei: particularități, prognostic și diferențe în îngrijire

Infarctul la femei are mai multe particularități importante: simptome mai variate, vârsta debutului mai târzie, dar prognostic mai sever la grupele tinere de vârstă și un acces inegal la tratamentele recomandate de ghiduri.

Cum se manifestă diferit la femei

La femei, infarctul poate avea o prezentare mai complexă. Durerea toracică rămâne frecventă, dar femeile raportează mai des dispnee, greață, vărsături, oboseală neobișnuită, palpitații, durere în spate, gât, maxilar, brațe sau umeri.[2,5,18] Unele femei descriu simptome care apar și dispar cu zile sau chiar săptămâni înainte de evenimentul acut.[5] La femeile tinere, este mai frecventă asocierea mai multor simptome în același timp: disconfort epigastric, palpitații și durere iradiată spre maxilar, gât, brațe sau umeri.[3,16]

Vârsta debutului și incidența

Infarctul este mai frecvent la bărbați în toate grupele de vârstă, însă femeile fac primul infarct, în medie, cu 4 până la 10 ani mai târziu.[1,4,25] Vârsta medie raportată este de aproximativ 72 de ani la femei și 65,6 ani la bărbați.[1] Riscul unei femei de 60 de ani este comparabil cu cel al unui bărbat cu 10–15 ani mai tânăr.[2,25]

Prognosticul: mai sever la femeile tinere

Femeile tinere fac infarct mai rar, dar prognosticul este disproporționat mai sever. Mortalitatea post-infarct este aproximativ dublă între 35 și 44 de ani și crescută cu aproximativ 60% între 45 și 54 de ani față de bărbații de aceeași vârstă.[5,24]

De ce ajung femeile mai târziu la spital

Diferențele de prezentare clinică pot întârzia diagnosticul. Femeile cu STEMI ajung mai târziu la spital decât bărbații. Datele arată că femeile care solicită ajutor medical înainte de debutul clar al sindromului coronarian acut sunt mai des asigurate că simptomele lor nu sunt cardiace: 53,4% față de 36,4% la bărbați.[4,22] Întârzierea costă timp prețios.

Diferențele în îngrijirea medicală

Femeile primesc, de asemenea, mai rar tratamentele recomandate de ghiduri. Sunt mai puțin frecvent tratate cu aspirină, beta-blocante, inhibitori ACE/ARB sau statine la externare, sunt mai rar supuse revascularizării și au întârzieri mai mari până la tratamentul de reperfuzie.[4,7,10,21] Aceste diferențe de îngrijire contribuie la prognostic mai slab și la rate mai mari de respitalizare după sindrom coronarian acut.[11,23]

Factori de risc cu impact diferit la femei

Anumiți factori de risc au impact disproporționat la femei. Diabetul zaharat, fumatul și hipertensiunea sunt asociate cu un risc relativ mai mare de infarct la femei decât la bărbați.[9,29] La acestea se adaugă factori specifici femeilor: menopauza precoce, complicațiile de sarcină, diabetul gestațional, hipertensiunea de sarcină sau preeclampsia.[1,15,18]

Infarctul la adulții tineri — un fenomen în creștere

Infarctul la adulții tineri are particularități importante. Deși mai rar decât la vârste înaintate, nu este excepțional. La tinerii cu infarct, cei mai frecvenți factori de risc sunt fumatul, prezent la 56,8%, dislipidemia, la 51,7%, și hipertensiunea arterială, la 49,8%.[4] Obezitatea și diabetul apar la aproximativ unul din cinci pacienți tineri, iar abuzul de substanțe la aproximativ unul din zece.[4,7]

Profilul tânărului cu infarct diferă de cel al pacientului vârstnic. Tinerii sunt mai frecvent fumători, sedentari, obezi și pot avea consum crescut de alcool. Sunt, de asemenea, mai predispuși la tulburări lipidice familiale (hiperlipidemia familială combinată) sau la valori crescute ale lipoproteinei(a), un factor genetic de risc cardiovascular.[6] Consumul de canabis, cocaină sau steroizi anabolizanți este mai des întâlnit în această grupă și poate declanșa evenimente coronariene prin spasm, tromboză sau alte mecanisme.[6,7]

La tineri, infarctul nu este produs întotdeauna de aceeași cauză ca la pacienții vârstnici. Ruptura unei plăci de aterom rămâne cea mai frecventă explicație, dar apar mai des mecanisme precum eroziunea de placă, spasmul coronarian, disfuncția microvasculară sau disecția spontană de arteră coronară (SCAD).[8] La femeile de 45 de ani sau mai tinere, cauzele non-aterotrombotice (SCAD, embolia, spasmul sau infarctul cu artere coronare fără obstrucții semnificative) pot fi împreună la fel de frecvente ca ateroscleroza clasică.[9,27]

Datele arată că proporția infarctelor la pacienții tineri a crescut de la 27% la 32% între 1995 și 2014, creșterea fiind mai pronunțată la femeile tinere.[7,28]

Tratamentul în spital: STEMI și NSTEMI

Tratamentul infarctului depinde de tipul acestuia și de timpul scurs de la debut.

Tratamentul STEMI

În STEMI, prioritatea absolută este redeschiderea rapidă a arterei blocate. Intervenția coronariană percutană primară (angioplastia cu stent) este preferată dacă poate fi realizată în cel mult 120 de minute de la primul contact medical. Comparativ cu fibrinoliza, PCI primară reduce mortalitatea de la 9% la 7%.[1,12] Dacă angioplastia nu este disponibilă în timp util, se administrează tratament fibrinolitic, iar pacientul trebuie transferat ulterior pentru angiografie și eventual PCI în următoarele 6–24 de ore.[1,17]

Tratamentul NSTEMI

În NSTEMI, tratamentul este la fel de serios, dar strategia este diferită. Se inițiază rapid terapie antitrombotică, cu aspirină și inhibitori P2Y12, statine de intensitate mare în primele 24 de ore, beta-blocante atunci când nu există risc de șoc cardiogen și inhibitori ai enzimei de conversie sau blocanți ai receptorilor angiotensinei, mai ales în infarct anterior, disfuncție ventriculară sau insuficiență cardiacă.[12] Angiografia coronariană și revascularizarea sunt recomandate atunci când riscul și anatomia coronariană o justifică.[13]

Prognosticul după tratament

Prognosticul s-a îmbunătățit major în ultimele decenii, în special datorită reperfuziei rapide și tratamentelor ghidate de dovezi. În NSTEMI, mortalitatea la 30 de zile a scăzut de la 2,6% în perioada 2003–2004 la 2,0% în 2012–2013, iar mortalitatea la 180 de zile de la 10,8% la 7,6%.[13] În STEMI, tratamentul modern prin PCI a redus semnificativ mortalitatea comparativ cu perioada de dinaintea reperfuziei larg disponibile.[12,17]

Cea mai severă complicație rămâne șocul cardiogen, care apare în 5–10% dintre infarcte și are încă o mortalitate de 40–50% în registrele recente.[14] Supraviețuirea s-a îmbunătățit însă față de trecut, când mortalitatea era de 70–80%, iar revascularizarea precoce rămâne cea mai importantă intervenție.[14]

Infarctul în România și accesul la tratament în Galați

România ocupă unul dintre primele locuri în Europa la mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare. Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în țară, iar boala ischemică a inimii rămâne pe primul loc între afecțiunile cardiace fatale.[30]

2,5×
mai mare este rata mortalității cardiovasculare în România față de media UE[30]
~57%
din totalul deceselor anuale din România sunt cauzate de boli cardiovasculare[30]
43.460
decese prin boala ischemică a inimii înregistrate în România în 2023[30]

Aceste date subliniază două lucruri importante: pe de o parte, gravitatea problemei la nivel național, iar pe de altă parte, importanța recunoașterii rapide a simptomelor și a accesului prompt la tratamentul de specialitate.

Programul Național RO-STEMI

În ultimele decenii, mortalitatea în STEMI a scăzut semnificativ în România datorită Programului Național RO-STEMI, coordonat de Societatea Română de Cardiologie. Programul asigură accesul rapid la angioplastie primară prin rețeaua națională de centre de cardiologie intervențională deschise 24 de ore din 24, șapte zile din șapte. Pacienții cu STEMI pot fi transferați direct de către ambulanță către centrul cel mai apropiat, scurtând timpul până la deschiderea arterei.[31]

Cardiologia intervențională la Galați

În Galați, tratamentul intervențional al infarctului miocardic acut este disponibil la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei", care dispune de:

  • laborator propriu de cardiologie intervențională / angiografie
  • Unitate de Primiri Urgențe (UPU) deschisă permanent
  • echipă de cardiologi intervenționiști care tratează urgențele coronariene
  • capacitatea de a efectua coronarografie de urgență și angioplastie primară cu stent

Pacienții din Galați și din județele învecinate cu suspiciune de infarct miocardic acut sunt aduși de către ambulanță (după apelul la 112) la UPU, unde se face evaluarea inițială prin EKG și troponină. Dacă diagnosticul este confirmat, pacientul este direcționat rapid către laboratorul de cateterism pentru tratament intervențional. Existența unui centru de cardiologie intervențională în oraș permite ca majoritatea pacienților din zonă să se încadreze în fereastra optimă de 120 de minute pentru angioplastia primară.

Rolul evaluării preventive în clinica de cardiologie: ReumaDiagnostic nu este unitate de urgență și nu efectuează angioplastii. Activitatea cardiologică din clinică este orientată către prevenție și diagnostic precoce — evaluarea factorilor de risc, EKG, ecocardiografie, monitorizare Holter EKG și de tensiune arterială, monitorizare după sindromul coronarian acut. Pentru urgențele cardiologice acute, prima destinație este întotdeauna 112 și UPU.

Recuperarea după infarct și prevenția secundară

Supraviețuirea unui infarct este doar începutul drumului. Recuperarea optimă necesită un program structurat care combină tratamentul medicamentos, modificările de stil de viață și reabilitarea cardiacă.

Reabilitarea cardiacă

Reabilitarea cardiacă este un program supravegheat medical, condus de medicul de recuperare medicală în colaborare cu cardiologul. Include exerciții fizice progresive adaptate capacității cardiace, educație despre boală, suport psihologic și ajustarea factorilor de risc. Reabilitarea cardiacă este recomandată ferm de toate ghidurile internaționale și reduce semnificativ mortalitatea, rata de respitalizare și recurența evenimentelor cardiovasculare.[12,17]

Cine face ce în reabilitarea cardiacă: medicul de recuperare medicală evaluează pacientul și construiește planul de recuperare; kinetoterapeutul și fiziokinetoterapeutul execută programul de exerciții supravegheate; cardiologul monitorizează evoluția bolii cardiovasculare și ajustează tratamentul medicamentos.

Tratamentul de prevenție secundară

După un infarct, tratamentul medicamentos este, de regulă, permanent și include următoarele clase:

  • aspirină în doză mică, asociată cu un alt antiagregant (inhibitor P2Y12) în primele 12 luni
  • statină în doză mare, cu țintă LDL sub 55 mg/dL (risc cardiovascular foarte înalt)
  • beta-blocant
  • inhibitor ACE sau blocant al receptorilor angiotensinei (ARB), mai ales în infarct anterior sau cu disfuncție ventriculară
  • antagonist mineralocorticoid în anumite situații (insuficiență cardiacă post-infarct)

Modificări de stil de viață esențiale

  • renunțarea totală la fumat — cea mai importantă intervenție, cu impact imediat asupra prognosticului
  • dietă mediteraneană (pește, legume, fructe, leguminoase, ulei de măsline, cereale integrale)
  • activitate fizică zilnică, în general 30 de minute de mers alert sau echivalent
  • control strict al greutății, tensiunii arteriale, glicemiei și colesterolului
  • reducerea consumului de alcool
  • managementul stresului și asigurarea unui somn de calitate

Cum se previne infarctul

Cea mai bună strategie pentru a evita un infarct este controlul factorilor de risc cu mult înainte de apariția simptomelor. Majoritatea infarctelor pot fi prevenite prin intervenții bine cunoscute.

Factori de risc modificabili

Factor de risc Țintă recomandată
Hipertensiunea arterială sub 130/80 mmHg la majoritatea pacienților
Dislipidemia (colesterol LDL) în funcție de riscul cardiovascular global (sub 116, 100, 70 sau 55 mg/dL)
Diabetul zaharat hemoglobină glicată sub 7% la majoritatea pacienților
Fumatul renunțare totală
Obezitatea abdominală circumferința taliei sub 102 cm la bărbați, sub 88 cm la femei
Sedentarismul cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate moderată
Consumul de alcool limitat sau evitat

Factori de risc nemodificabili relevanți pentru screening

  • vârsta — risc crescut peste 45 de ani la bărbați, peste 55 de ani la femei
  • sexul masculin — risc mai mare în prima jumătate a vieții
  • istoricul familial — infarct sau deces cardiac sub 55 de ani la rudele de gradul I (bărbați) sau sub 65 de ani (femei)
  • predispoziții genetice (hipercolesterolemia familială, lipoproteina(a) crescută)

Pentru o evaluare completă a riscului cardiovascular, se recomandă un control cardiologic complet după vârsta de 40 de ani, repetat periodic. Acesta include EKG, ecografie cardiacă, profil lipidic, glicemie, evaluarea tensiunii arteriale și calcularea riscului cardiovascular global pe scoruri standardizate (SCORE2 sau echivalent).

Întrebări frecvente

Junghiul în piept este întotdeauna infarct?

Nu. Cele mai frecvente cauze ale durerii toracice sunt afecțiunile musculo-scheletice, refluxul gastroesofagian, anxietatea sau pneumonia. Durerea de tip junghi, ascuțită, localizată într-un punct și care se modifică cu respirația sau cu mișcarea, este de obicei non-cardiacă. Durerea de infarct este, tipic, surdă, profundă, ca o apăsare sau strângere, persistă peste 15–20 de minute și nu se modifică cu respirația sau cu poziția. În caz de îndoială, mai ales la persoanele cu factori de risc, evaluarea medicală este obligatorie.

Care este diferența dintre infarct și AVC (atac de cord și atac cerebral)?

Infarctul afectează inima, prin blocarea unei artere coronare. AVC-ul (accidentul vascular cerebral) afectează creierul, prin blocarea unei artere cerebrale (AVC ischemic) sau prin ruperea unei artere cerebrale (AVC hemoragic). Simptomele diferă fundamental: infarctul produce durere toracică, dispnee, transpirații; AVC-ul produce slăbiciune sau amorțeală bruscă pe o parte a corpului, dificultate de vorbire, asimetrie facială, tulburări de vedere. Ambele sunt urgențe medicale care necesită apelarea imediată la 112. Factorii de risc se suprapun (hipertensiune, dislipidemie, diabet, fumat), iar pacienții care au avut un infarct au risc crescut de AVC, și invers.

Există infarct fără durere? Ce este infarctul silențios?

Da. Aproximativ unul din cinci infarcte sunt „silențioase" — fără durere toracică tipică sau cu simptome atât de vagi încât nu sunt asociate cu inima. Infarctul silențios este mai frecvent la pacienții cu diabet zaharat, la vârstnici, la femei și la pacienții care au suferit deja un AVC. Poate fi precedat de oboseală neobișnuită, dispnee la efort, indigestie persistentă sau senzație generală de „a nu fi în regulă". Deși produce mai puține simptome, are același risc de aritmii, insuficiență cardiacă și deces ca un infarct clasic. Este unul dintre motivele pentru care controlul cardiologic periodic, cu EKG, este recomandat la pacienții cu factori de risc.

Cât trăiește un pacient după un infarct?

Prognosticul depinde de vârstă, de gravitatea infarctului, de prezența complicațiilor și de aderența la tratament. Cu tratamentul modern și cu prevenția secundară corectă, mulți pacienți trăiesc decenii după primul infarct. La 30 de zile după NSTEMI, mortalitatea este sub 3% în datele recente, iar la 180 de zile sub 8%. În STEMI tratat prin angioplastie primară, mortalitatea la 30 de zile este, în general, sub 5%. Pe termen lung, prognosticul depinde mult de tratamentul de prevenție secundară și de stilul de viață.

Pot face sport după infarct?

Da, și este chiar recomandat. Activitatea fizică regulată, începută gradat și sub supraveghere medicală, este parte integrantă a recuperării. Programul de reabilitare cardiacă oferă cadrul ideal pentru a relua activitatea fizică în siguranță. După reabilitare, majoritatea pacienților pot face mers alert, înot, ciclism sau alte activități aerobe. Sporturile cu efort intens sau cu component competitiv trebuie discutate cu cardiologul, care poate recomanda evaluări suplimentare (test de efort, ecografie cardiacă).

Cum recunosc infarctul la o persoană dragă?

Semnele cele mai sugestive sunt durerea sau presiunea în piept (apărută la efort sau în repaus, cu durată peste câteva minute), însoțită de transpirații reci, paloare, dispnee, greață, anxietate marcată sau leșin. Persoana poate descrie durerea ca pe „o piatră pe piept" sau ca pe o „strângere". Iradierea către brațul stâng, maxilar, gât sau spate crește suspiciunea. Dacă observați aceste semne, sunați imediat la 112. Nu așteptați ca persoana să decidă singură și nu o duceți cu mașina dumneavoastră — ambulanța poate începe tratamentul pe drum.

Ce este stentul și cât rezistă?

Stentul este o mică structură metalică tubulară, sub forma unei plase, care se introduce în artera coronară blocată în timpul angioplastiei pentru a o menține deschisă. Stenturile moderne sunt acoperite cu un medicament care reduce riscul de restenoză (reblocare). Procedura de implantare durează, în general, 30–60 de minute, se face sub anestezie locală, iar pacientul este conștient. Stentul rămâne permanent în arteră, iar marea majoritate funcționează corect pe termen lung. După implantare este obligatorie terapia dublu antiagregantă (aspirină plus alt antiagregant) timp de cel puțin 12 luni, apoi aspirină pe termen lung. Cu tratament corect și stil de viață sănătos, mulți pacienți cu stent au o viață apropiată de normală.

Există un test de sânge care detectează infarctul?

Da. Troponina este o proteină eliberată de mușchiul cardiac afectat. Valorile crescute, mai ales atunci când cresc progresiv în primele ore, confirmă lezarea miocardică. Troponina nu este absolut specifică pentru infarct (poate crește și în alte afecțiuni cardiace, cum ar fi miocardita sau insuficiența cardiacă acută), dar este esențială în diagnostic, alături de EKG și examenul clinic. Există și troponina de înaltă sensibilitate, care permite detectarea precoce, în primele ore după debut.

Care este diferența dintre infarct și angină pectorală?

Angina pectorală este o durere toracică tranzitorie, care apare la efort sau la stres și cedează la repaus sau la nitroglicerină în câteva minute. Apare prin reducerea temporară a fluxului sangvin coronarian, fără leziune miocardică permanentă. Infarctul, în schimb, înseamnă moarte celulară miocardică prin întreruperea sau reducerea severă a fluxului. Durează mai mult, nu cedează la repaus și produce leziuni permanente. Angina instabilă, o formă acută de angină, este însă o urgență cardiologică și trebuie tratată ca un sindrom coronarian acut.

Femeile sub 50 de ani pot face infarct?

Da, deși este mai rar. Aproximativ 32% dintre infarctele la pacienții tineri (sub 55 de ani) apar la femei, iar proporția femeilor tinere a crescut în ultimele decenii. La femeile sub 45 de ani, cauzele non-clasice (disecția spontană coronariană, embolia, spasmul, infarctul cu artere coronare normale) sunt frecvent întâlnite, alături de factorii de risc tradiționali și de factorii specifici femeilor (preeclampsie, menopauză precoce, contraceptive orale la fumătoare).

După cât timp de la primele simptome trebuie să ajung la spital?

Cât mai repede posibil. La aproximativ 30 de minute de la ocluzia coronariană începe necroza miocardică. La 6 ore, leziunea este, în mare parte, ireversibilă. Pentru STEMI, fereastra optimă pentru angioplastia primară este de 120 de minute de la primul contact medical. Practic, dacă aveți simptome care ridică suspiciunea de infarct (durere toracică sub formă de apăsare ce nu cedează la repaus, asociată cu transpirații reci, dispnee, greață), sunați 112 imediat — nu așteptați.

Coronarografia este dureroasă? Cât durează?

Coronarografia este o investigație în general bine tolerată. Se face sub anestezie locală la nivelul accesului (artera radială la încheietura mâinii sau, mai rar, artera femurală în zona inghinală). Pacientul este treaz pe parcursul procedurii și poate vorbi cu medicul. Senzația resimțită este, de obicei, o ușoară înțepătură la introducerea cateterului și o căldură trecătoare în corp atunci când se injectează substanța de contrast. Durata efectivă a investigației este, în general, de 20–40 de minute, dar pacientul rămâne pentru observație câteva ore după (mai mult dacă s-a folosit accesul femural). Înainte de procedură, pacientul nu trebuie să mănânce câteva ore, conform indicațiilor primite. Dacă pe parcurs este necesară angioplastia cu stent, aceasta se face în continuarea coronarografiei, în aceeași ședință.

Aspirina previne infarctul?

La pacienții fără antecedente cardiovasculare (prevenție primară), beneficiile aspirinei sunt mici și pot fi anulate de riscul de sângerare. Recomandarea generală nu este de a lua aspirină profilactic la persoane sănătoase. La pacienții cu boală cardiovasculară diagnosticată sau cu antecedente de infarct (prevenție secundară), aspirina în doză mică este recomandată de obicei pe termen lung. Decizia se ia individualizat, împreună cu medicul cardiolog.

Aveți factori de risc cardiovascular sau ați trecut printr-un eveniment coronarian și aveți nevoie de evaluare și monitorizare? Un control cardiologic complet poate face diferența între prevenție eficientă și o complicație gravă.

La ReumaDiagnostic, oferim evaluare cardiovasculară completă: control cardiac după 40 de ani, EKG, ecografie cardiacă, monitorizare Holter EKG, Holter de tensiune arterială și evaluarea factorilor de risc prin analiza dislipidemiei și controlul hipertensiunii arteriale. Pentru pacienții post-infarct, oferim programe de recuperare cardiacă coordonate de medicul de recuperare medicală în colaborare cu cardiologul.

📞 0336.991

Programare online

Referințe

  1. Bhatt DL, Lopes RD, Harrington RA. Diagnosis and Treatment of Acute Coronary Syndromes: A Review. JAMA. 2022;327(7):662-675.
  2. Jurgens CY, Lee CS, Aycock DM, et al. State of the Science: The Relevance of Symptoms in Cardiovascular Disease and Research. Circulation. 2022;146(12):e173-e184.
  3. Thygesen K, Alpert JS, Jaffe AS, et al. Fourth Universal Definition of Myocardial Infarction. J Am Coll Cardiol. 2018;72(18):2231-2264.
  4. Yandrapalli S, Nabors C, Goyal A, Aronow WS, Frishman WH. Modifiable Risk Factors in Young Adults With First Myocardial Infarction. J Am Coll Cardiol. 2019;73(5):573-584.
  5. Satish M, Walters RW, Safford M, Kini V. Trends in Risk Factor Prevalence and Incidence of Acute Myocardial Infarction in Young Adults. JACC Adv. 2025;4(9):102082.
  6. Sagris M, Antonopoulos AS, Theofilis P, et al. Risk Factors Profile of Young and Older Patients With Myocardial Infarction. Cardiovasc Res. 2022;118(10):2281-2292.
  7. Tudurachi BS, Anghel L, Tudurachi A, et al. Myocardial Infarction in Young Adults. Biomolecules. 2025;15(8):1065.
  8. Gulati R, Behfar A, Narula J, et al. Acute Myocardial Infarction in Young Individuals. Mayo Clin Proc. 2020;95(1):136-156.
  9. Raphael CE, Sandoval Y, Beachey JD, et al. Causes of Myocardial Infarction in Younger Patients. J Am Coll Cardiol. 2025;86(12):877-888.
  10. Rallidis LS, Xenogiannis I, Brilakis ES, Bhatt DL. Causes, Angiographic Characteristics, and Management of Premature Myocardial Infarction. J Am Coll Cardiol. 2022;79(24):2431-2449.
  11. Safdar B. Clues to Diagnose Myocardial Infarction in the Young. J Am Coll Cardiol. 2019;73(5):585-588.
  12. Anderson JL, Morrow DA. Acute Myocardial Infarction. N Engl J Med. 2017;376(21):2053-2064.
  13. Hall M, Dondo TB, Yan AT, et al. Association of Clinical Factors and Therapeutic Strategies With Improvements in Survival Following NSTEMI. JAMA. 2016;316(10):1073-1082.
  14. Henry TD, Tomey MI, Tamis-Holland JE, et al. Invasive Management of Acute Myocardial Infarction Complicated by Cardiogenic Shock. Circulation. 2021;143(15):e815-e829.
  15. Solola Nussbaum S, Henry S, Yong CM, et al. Sex-Specific Considerations in Ischemic Heart Disease. J Am Coll Cardiol. 2022;79(14):1398-1406.
  16. Cardeillac M, Lefebvre F, Baicry F, et al. Symptoms of Infarction in Women. J Clin Med. 2022;11(5):1319.
  17. Bergmark BA, Mathenge N, Merlini PA, Lawrence-Wright MB, Giugliano RP. Acute Coronary Syndromes. Lancet. 2022;399(10332):1347-1358.
  18. Mehta LS, Beckie TM, DeVon HA, et al. Acute Myocardial Infarction in Women. Circulation. 2016;133(9):916-947.
  19. Canto JG, Rogers WJ, Goldberg RJ, et al. Association of Age and Sex With Myocardial Infarction Symptom Presentation and In-Hospital Mortality. JAMA. 2012;307(8):813-822.
  20. Chandrasekhar J, Mehran R. Sex-Based Differences in Acute Coronary Syndromes. JACC Cardiovasc Imaging. 2016;9(4):451-464.
  21. Mehilli J, Presbitero P. Coronary Artery Disease and Acute Coronary Syndrome in Women. Heart. 2020;106(7):487-492.
  22. Dawson LP, Nehme E, Nehme Z, et al. Sex Differences in Epidemiology, Care, and Outcomes in Patients With Acute Chest Pain. J Am Coll Cardiol. 2023;81(10):933-945.
  23. Sarma AA, Braunwald E, Cannon CP, et al. Outcomes of Women Compared With Men After NSTEMI Acute Coronary Syndromes. J Am Coll Cardiol. 2019;74(24):3013-3022.
  24. Alkhouli M, Alqahtani F, Jneid H, et al. Age-Stratified Sex-Related Differences in Acute Myocardial Infarction. Mayo Clin Proc. 2021;96(2):332-341.
  25. Albrektsen G, Heuch I, Løchen ML, et al. Lifelong Gender Gap in Risk of Incident Myocardial Infarction. JAMA Intern Med. 2016;176(11):1673-1679.
  26. Bairey Merz CN, Shaw LJ, Reis SE, et al. Insights From the WISE Study. J Am Coll Cardiol. 2006;47(3 Suppl):S21-S29.
  27. Minissian MB, Mehta PK, Hayes SN, et al. Ischemic Heart Disease in Young Women. J Am Coll Cardiol. 2022;80(10):1014-1022.
  28. Arora S, Stouffer GA, Kucharska-Newton AM, et al. Twenty Year Trends and Sex Differences in Young Adults Hospitalized With AMI. Circulation. 2019;139(8):1047-1056.
  29. Millett ERC, Peters SAE, Woodward M. Sex Differences in Risk Factors for Myocardial Infarction. BMJ. 2018;363:k4247.
  30. Institutul Național de Sănătate Publică. Campania Națională pentru Prevenția Bolilor Cardiovasculare. Decembrie 2024. Disponibil la: insp.gov.ro
  31. Tatu-Chițoiu G, Cinteză M, Vintilă M, et al. Programul Național RO-STEMI. Societatea Română de Cardiologie. Disponibil la: cardioportal.ro

Distribuie:

Str. Movilei nr. 2, Bl. D, parter (fostul BankPost), – intrarea în diagonală cu Biserica Sf. Haralambie, Galați, jud Galați

Str. Galații Noi nr. 5,
Bloc L2, scara 2, parter,
Galați, jud Galați

Programări: 0336 991
Programare online

Program:
Luni – Vineri : 07.00 – 21.00