Rectocolita Ulcero-Hemoragică (RCUH)
Rectocolita ulcero-hemoragică, cunoscută și ca RCUH sau colită ulcerativă, este o boală inflamatorie cronică a colonului. Pentru pacient, diagnosticul poate suna apăsător, mai ales pentru că boala evoluează de obicei în pusee și perioade de remisiune. Există momente în care simptomele sunt active, uneori intense și greu de ignorat, urmate de perioade în care inflamația se liniștește, iar viața de zi cu zi poate reveni aproape de normal.
Tocmai această alternanță face ca boala să necesite monitorizare atentă, tratament corect și o relație constantă cu medicul gastroenterolog. Vestea bună: cu o abordare medicală corectă, mulți pacienți pot avea perioade lungi de remisiune și o calitate bună a vieții.
Ce este rectocolita ulcero-hemoragică?
În RCUH, inflamația afectează mucoasa colonului — stratul intern al intestinului gros. Caracteristic, boala pornește din rect și se poate extinde continuu spre segmentele superioare ale colonului.
Această distribuție continuă este una dintre trăsăturile importante care diferențiază rectocolita ulcero-hemoragică de boala Crohn, unde inflamația poate apărea în zone separate, cu segmente aparent sănătoase între ele.
Spre deosebire de boala Crohn, în RCUH inflamația rămâne în principal la nivelul mucoasei, fără afectarea transmurală profundă care poate duce la fistule sau stenoze.
Simptomele rectocolitei ulcero-hemoragice
Simptomele cele mai sugestive pentru RCUH sunt:
Scaune frecvente, adesea cu sânge și mucus. Sângerarea este unul dintre semnele cele mai caracteristice și un motiv frecvent pentru care pacientul ajunge la consult.
Senzație imperioasă de a defeca, uneori cu sentimentul că evacuarea nu este completă (tenesme) — afectează semnificativ calitatea vieții.
De obicei colicativă, în partea stângă jos sau difuză. Uneori se ameliorează după scaun.
Oboseală accentuată, lipsă de energie, somn neodihnitor — frecvent legate de inflamație și anemie.
Apetit redus, scădere ponderală, fragilitate nutrițională — mai ales în formele active.
Subfebrilități, alterarea stării generale, afectarea calității vieții — semnale ale inflamației sistemice.
Manifestările extraintestinale ale RCUH
RCUH nu este întotdeauna doar o boală „a colonului". Poate fi însoțită de manifestări extraintestinale care afectează articulații, piele, ochi sau ficat:
- Manifestări articulare — artrită periferică (afectând genunchii, gleznele, încheieturile mâinii), spondilită axială sau sacroileită
- Leziuni cutanate — eritem nodos, pioderma gangrenosum
- Afectare oculară — uveită, episclerită
- Colangită sclerozantă primară — afectare a căilor biliare, mai rară, dar importantă
De ce am dezvoltat RCUH? Cauze și factori de risc
Este una dintre primele întrebări pe care le pune orice pacient nou-diagnosticat — și nu există un răspuns simplu. RCUH nu apare dintr-o singură cauză; este rezultatul unei interacțiuni complexe între predispoziția genetică, microbiomul intestinal, sistemul imun și factorii de mediu.
RCUH este mai frecventă în familiile cu istoric de boli inflamatorii intestinale. Au fost identificate peste 200 de variante genetice asociate cu risc crescut, dar genetica explică doar o parte din apariția bolii.
Dezechilibre ale florei intestinale (disbioză) sunt prezente la majoritatea pacienților cu RCUH. Nu este clar dacă disbioza cauzează boala sau este o consecință a inflamației, dar microbiomul are un rol central.
În RCUH, sistemul imun atacă mucoasa colonului ca și cum ar fi o amenințare străină. Este o boală mediată imun complexă — nu este o infecție și nu este contagioasă.
Incidența RCUH este mai mare în țările dezvoltate, urbanizate, cu dietă „occidentală" (bogată în alimente ultraprocesate, săracă în fibre). Stilul de viață modern pare a contribui, fără să fie singura cauză.
Alți factori asociați cu risc crescut sau scăzut:
- Apendicectomia înainte de 20 de ani — pare a reduce riscul de RCUH (asociere observațională)
- Antecedente de gastroenterite infecțioase — pot precede debutul bolii la unele persoane
- Utilizarea de AINS — poate fi factor declanșator la pacienții predispuși
- Alăptarea în copilărie — pare a avea efect protectiv
- Stresul cronic — nu cauzează RCUH, dar poate influența puseele și severitatea
Important de înțeles: RCUH nu este vina ta. Nu este cauzată de ce ai mâncat, cât te-ai stresat sau cum ai trăit. Factorii de mai sus sunt asocieri statistice — la fel ca în orice boală complexă, există o interacțiune care la unele persoane duce la boală, iar la altele nu.
Diagnosticul rectocolitei ulcero-hemoragice
Diagnosticul nu se pune doar pe baza simptomelor, chiar dacă acestea pot orienta puternic suspiciunea clinică. Sunt necesare investigații endoscopice și de laborator.
Colonoscopia cu biopsii — investigația esențială
Prin colonoscopie, medicul poate observa direct aspectul mucoasei:
- Inflamație continuă care pornește din rect
- Roșeață difuză, pierderea desenului vascular normal
- Friabilitate (mucoasa sângerează ușor la atingere)
- Granulații sau ulcerații în formele moderate-severe
Biopsiile sunt esențiale pentru confirmarea microscopică a inflamației și pentru excluderea altor cauze de colită (infecțioasă, ischemică, medicamentoasă).
Examenul histopatologic
Histopatologic, în RCUH se observă:
- Distorsiuni ale arhitecturii criptelor glandulare
- Inflamație difuză în lamina proprie
- Modificări cronice specifice bolii inflamatorii intestinale
- Absența granuloamelor „adevărate" — element care diferențiază RCUH de boala Crohn
- Inflamația rămâne în principal la nivelul mucoasei (nu transmurală)
Analize de sânge și markeri fecali
| Investigație | Rol |
|---|---|
| Proteina C reactivă (PCR) | Sugerează inflamație sistemică, dar nu e perfect corelată cu activitatea bolii |
| Viteza de sedimentare (VSH) | Marker nespecific de inflamație |
| Hemograma | Evaluare anemie (frecventă în RCUH activă) |
| Calprotectină fecală | Reflectă direct inflamația intestinală — util în monitorizare și diferențierea inflamației reale de simptome funcționale |
| Lactoferina fecală | Marker alternativ pentru inflamație intestinală |
| Albumina, electroliți | Evaluare statut nutrițional și pierderi |
Programează o evaluare gastroenterologică completă — colonoscopie cu CO₂, biopsii, calprotectină fecală.
RCUH sau boala Crohn? Diferențele importante
O întrebare frecventă este diferența dintre cele două boli inflamatorii intestinale principale.
| Caracteristică | Rectocolita ulcero-hemoragică | Boala Crohn |
|---|---|---|
| Localizare | Doar colonul, începe din rect | Oricare segment al tubului digestiv (frecvent ileon terminal + colon) |
| Distribuție | Continuă (fără segmente sănătoase) | Discontinuă („skip lesions") |
| Profunzime | Limitată la mucoasă | Transmurală (toate straturile peretelui) |
| Granuloame | Absente | Frecvent prezente |
| Fistule | Rare | Frecvente |
| Stenoze | Rare | Frecvente |
| Sângerare rectală | Foarte frecventă | Mai puțin frecventă |
| Risc cancer colorectal | Crescut (mai ales boală extinsă, peste 8-10 ani) | Crescut la nivelul colonului implicat |
Pentru detalii despre cealaltă boală inflamatorie intestinală majoră, citește ghidul complet despre boala Crohn »
Tratamentul rectocolitei ulcero-hemoragice
Tratamentul RCUH se stabilește în funcție de severitatea bolii, extinderea inflamației, frecvența puseelor, răspunsul la terapiile anterioare și profilul pacientului. Scopul nu este doar reducerea simptomelor, ci controlul inflamației, vindecarea mucoasei, prevenirea complicațiilor și menținerea calității vieții.
NIVEL 1 Forme ușoare și moderat active — 5-ASA
Medicamentele din clasa 5-aminosalicilați (5-ASA) — mesalazina, sulfasalazina, olsalazina, balsalazida — rămân terapia de bază pentru inducerea și menținerea remisiunii. Pot fi administrate:
- Oral — comprimate, granule cu eliberare modificată
- Topic — supozitoare (proctită), clisme sau spume (proctosigmoidită, colită stângă)
- Combinat — oral + topic, frecvent mai eficient decât oricare metodă izolată
Tratamentul topic este deosebit de important pentru inflamația distală (rect, colon stâng), unde concentrația activă locală este crucială.
NIVEL 2 Pusee active — corticosteroizi
Corticosteroizii (prednison, budesonid, hidrocortizon) pot fi necesari pentru controlul rapid al inflamației în puseele importante.
Esențial de înțeles: corticoizii sunt utili pe termen scurt, dar nu sunt medicamente de menținere. Folosirea repetată sau prelungită crește riscul de efecte adverse importante (osteoporoză, diabet, hipertensiune, infecții, modificări psihice).
Dacă boala nu poate fi controlată fără corticoizi sau puseele se repetă, este timpul pentru terapii avansate.
NIVEL 3 Forme moderate-severe — terapii biologice și molecule mici
Opțiunile moderne includ:
- Anti-TNF — infliximab, adalimumab, golimumab
- Anti-integrină α4β7 — vedolizumab (efect selectiv intestinal)
- Anti-IL-12/23 — ustekinumab, mirikizumab
- Inhibitori JAK — tofacitinib, upadacitinib (molecule mici, administrare orală)
- Modulatori S1P — ozanimod, etrasimod
Aceste tratamente au schimbat semnificativ prognosticul RCUH — pot induce și menține remisiunea, vindeca mucoasa și scădea riscul de spitalizare sau colectomie la pacienții cu boală dificil de controlat.
Ce poate declanșa un puseu? Triggerele de evitat
Niciun trigger nu cauzează RCUH în sine, dar la pacienții cu boală deja diagnosticată, anumiți factori pot precipita un puseu acut sau agrava inflamația. Cunoașterea lor te ajută să previi episoadele și să recunoști din timp semnele de înrăutățire.
Ibuprofen, diclofenac, naproxen, ketoprofen pot declanșa pusee la pacienții cu RCUH. Preferă paracetamolul pentru durerile ușoare-moderate și discută cu medicul orice tratament cu AINS — chiar și de scurtă durată.
Perturbă microbiomul intestinal și pot precipita pusee, mai ales după cure prelungite sau repetate. Folosește antibiotice doar când sunt strict indicate, nu „preventiv" sau pentru viroze.
Gastroenteritele virale sau bacteriene (inclusiv Clostridioides difficile) pot agrava inflamația preexistentă sau declanșa pusee. Atenție la igienă alimentară și hidratare în timpul infecțiilor.
Stresul cronic și episoadele acute pot modula activitatea bolii prin axa creier-intestin. Tehnicile de relaxare, somnul de calitate și suportul psihologic au impact direct asupra evoluției.
Una dintre cele mai frecvente cauze de pusee — întreruperea sau ajustarea pe cont propriu a 5-ASA, biologicelor sau corticosteroizilor. Nu modifica niciodată tratamentul fără discuție cu gastroenterologul.
Paradoxal, la unii pacienți oprirea bruscă a fumatului poate fi urmată de pusee. Asta NU înseamnă să fumezi pentru RCUH — riscurile fumatului depășesc cu mult orice beneficiu. Discută cu medicul dacă te-ai oprit recent și ai pusee.
Dieta în rectocolita ulcero-hemoragică
Dieta nu înlocuiește tratamentul medicamentos, dar funcționează ca adjuvant important. Studiile recente arată că alimentația poate influența activitatea bolii, simptomele, starea generală și calitatea vieții — fără să existe însă o dietă universală care să se potrivească tuturor pacienților cu RCUH.
Direcția cu cele mai bune dovezi — dieta antiinflamatorie
Modelul cel mai studiat este dieta de tip mediteraneean, cu profil antiinflamator:
- Alimente minim procesate (cereale integrale, legume, fructe, leguminoase, pește, ulei de măsline)
- Aport adecvat de fibre în perioadele potrivite (nu obligatoriu în puseu activ)
- Grăsimi de calitate — ulei de măsline extravirgin, avocado, nuci, semințe
- Reducerea zaharurilor simple
- Limitarea alimentelor ultraprocesate
Într-un studiu clinic, un regim combinat mediteranean + low-FODMAP + nutriție enterală parțială urmat timp de 6 săptămâni a redus activitatea clinică a bolii și a îmbunătățit calitatea vieții, cu scăderea hs-CRP comparativ cu dieta obișnuită.
Un alt studiu multicentric a arătat că dieta mediteraneeană (cu sau fără suplimente de curcumin și resveratrol) a redus activitatea bolii și markerii inflamatori. Suplimentele nu au adus beneficii clare peste efectul dietei în sine.
În puseu vs. remisiune — abordare diferită
| Situație | Recomandări dietetice |
|---|---|
| Puseu activ | Mese mici și frecvente; reducerea fibrelor brute (legume crude tari, cereale integrale, semințe); evitarea iritanților (cafea tare, alcool, picant, băuturi acidulate); hidratare bună; eventual suplimente nutritive orale |
| Remisiune | Reintroducere graduală fibre, fructe și legume; aport echilibrat proteine; menținerea modelului mediteranean; observă reacțiile individuale la anumite alimente |
Activitatea fizică în RCUH
Mișcarea regulată merită discutată mai des cu pacienții cu RCUH. În perioadele de boală activă, epuizarea, anemia, durerile abdominale sau teama de urgență fecală pot face mișcarea dificilă. Totuși, când este adaptată stării pacientului, activitatea fizică regulată — mai ales de intensitate moderată — este sigură și poate aduce beneficii importante.
Cum și cu ce să începi
Nu e nevoie să începi cu programe intense — efortul foarte intens și prelungit poate agrava temporar simptomele gastrointestinale la unele persoane. Abordarea recomandată este progresivă și individualizată:
- Mers susținut — 30-45 minute, 4-5 zile/săptămână
- Exerciții aerobice ușoare-moderate — înot, bicicletă staționară, eliptică
- Exerciții de forță adaptate — cu greutăți mici sau benzi elastice, 2-3 ședințe/săptămână
- Yoga, pilates, stretching — pentru flexibilitate și gestionarea stresului
- Îndrumarea unui fizioterapeut — recomandată mai ales după pusee severe sau în prezența manifestărilor articulare
RCUH la femei — sarcină, fertilitate și menopauză
Pentru femeile cu RCUH, boala are implicații particulare. Activitatea inflamatorie necontrolată poate influența menstruația, sexualitatea, fertilitatea, evoluția sarcinii și perioada de menopauză.
Aspecte importante de discutat cu medicul:
- Compatibilitatea fiecărui medicament cu sarcina și alăptarea
- Suplimentarea cu acid folic, fier, vitamina D
- Monitorizare interdisciplinară (gastro + obstetrician)
- Planificarea controlului endoscopic în funcție de planurile de sarcină
Monitorizarea pe termen lung — riscul de cancer colorectal
RCUH nu este doar o boală a puseelor simptomatice. Inflamația persistentă, chiar și când simptomele sunt suportabile, poate crește riscul de complicații, inclusiv cancerul colorectal.
Pacienții cu boală extinsă și evoluție îndelungată au risc crescut de cancer colorectal — motiv pentru care colonoscopia de supraveghere devine parte importantă a îngrijirii pe termen lung.
RECOMANDARE Colonoscopia de supraveghere în RCUH
În general, supravegherea endoscopică începe la aproximativ 8 ani de la diagnostic, apoi se repetă periodic în funcție de:
- Extensia bolii (pancolită, colită stângă, proctită)
- Gradul actual al inflamației
- Istoricul familial de cancer colorectal
- Prezența colangitei sclerozante primare
- Eventuale modificări displazice anterioare
La pacienții cu colangită sclerozantă primară asociată, supravegherea începe de la diagnostic și se repetă anual.
Aici, colonoscopia cu insuflație CO₂ efectuată la ReumaDiagnostic devine deosebit de valoroasă — confortul superior face mai ușor de acceptat repetarea periodică a investigației, iar aderența pacientului la supraveghere este crucială pentru detectarea precoce a oricăror modificări.
Pentru detalii despre prevenția cancerului colorectal, citește ghidul nostru despre screening-ul cancerului colorectal.
RCUH — o boală cronică, dar nu o sentință
Un aspect important pentru pacient este să nu judece boala doar după intensitatea simptomelor dintr-o anumită zi. Există pacienți cu simptome zgomotoase și inflamație relativ limitată, dar și pacienți care se obișnuiesc cu anumite manifestări și ajung să subestimeze inflamația activă.
De aceea, controlul medical periodic, markerii biologici, calprotectina fecală și investigațiile endoscopice la momentul potrivit ajută la luarea deciziilor corecte.
Rectocolita ulcero-hemoragică este o boală cronică, dar nu înseamnă automat o viață trăită sub semnul limitărilor. Cu tratament potrivit, monitorizare atentă, alimentație adaptată și activitate fizică realistă, mulți pacienți pot avea perioade lungi de remisiune și o calitate bună a vieții.
RCUH cere echilibru: între tratamentul medicamentos și stilul de viață, între monitorizare și normalitate, între prudență și încredere.
🔎 Recunoști vreun simptom din articol?
Verifică pe scurt — bifează mental dacă ai avut în ultimele săptămâni:
- Scaune frecvente (peste 4-6/zi), uneori cu sânge sau mucus
- Senzație imperioasă de a defeca sau accidente
- Dureri abdominale recurente, mai ales pe partea stângă jos
- Oboseală neexplicată, scădere în greutate
- Dureri articulare apărute în paralel cu probleme digestive
Dacă ai 2 sau mai multe dintre aceste semne, nu aștepta — investigația timpurie face diferența între o boală controlată și complicații evitabile.
Primul tău consult la echipa de gastroenterologie
La consultul inițial vei beneficia de: evaluare clinică completă · discuție despre simptome și istoric · plan personalizat de investigații (calprotectină, hemogramă, colonoscopie cu CO₂ + biopsii la indicație) · opțiuni de tratament și colaborare cu echipa de reumatologie pentru manifestările articulare. Decontare CAS disponibilă pentru consult și colonoscopia diagnostică.
Întrebări frecvente despre RCUH
Rectocolita ulcero-hemoragică se vindecă?
RCUH este o boală cronică care, în prezent, nu se vindecă definitiv, dar poate fi controlată foarte bine cu tratament adecvat. Scopul este obținerea unei remisiuni profunde (clinică, endoscopică și histologică) care poate dura ani de zile. Cu monitorizare și tratament corect, mulți pacienți au o calitate bună a vieții și perioade lungi fără simptome. În cazuri rare și severe, când boala nu răspunde la tratament medicamentos, se poate lua în considerare colectomia (îndepărtarea chirurgicală a colonului) — care, tehnic, „vindecă" boala intestinală, dar implică modificări importante.
Care este diferența dintre RCUH și boala Crohn?
Ambele sunt boli inflamatorii intestinale, dar diferă esențial: RCUH afectează doar colonul, începe din rect, are distribuție continuă și inflamația rămâne la nivelul mucoasei. Boala Crohn poate afecta orice segment al tubului digestiv (cel mai frecvent ileonul terminal și colonul), are distribuție discontinuă (segmente sănătoase între cele bolnave) și afectează toate straturile peretelui intestinal. Din acest motiv, fistule, abcese și stenoze sunt tipice pentru Crohn și rare în RCUH.
Ce dietă trebuie să țin dacă am RCUH?
Nu există o dietă universală pentru RCUH, dar modelul cu cele mai bune dovezi este dieta de tip mediteraneean cu profil antiinflamator: alimente minim procesate, fibre adecvate (cu prudență în puseu), grăsimi de calitate (ulei de măsline, nuci), reducerea zaharurilor simple și a alimentelor ultraprocesate. În puseu, mesele mai mici și mai frecvente, cu reducerea fibrelor brute și a iritanților, pot ameliora simptomele. Evită dietele excesiv restrictive — pot duce la carențe și fragilitate nutrițională. Ideal, ajustează dieta împreună cu medicul gastroenterolog.
Pot face sport dacă am RCUH?
Da, și chiar este recomandat în perioadele de remisiune sau cu boală controlată. Mișcarea regulată de intensitate moderată (mers susținut, înot, bicicletă, exerciții de forță adaptate, yoga) îmbunătățește condiția fizică, starea psihică, somnul, oboseala și calitatea vieții. Începe progresiv, individualizat. Evită efortul foarte intens și prelungit, care la unele persoane poate agrava simptomele gastrointestinale. În puseu activ, ascultă-ți corpul și adaptează intensitatea.
Pot rămâne însărcinată dacă am RCUH?
Da, multe femei cu RCUH au sarcini reușite și nașteri normale. Cel mai important este să planifici sarcina într-o perioadă de remisiune și să nu întrerupi tratamentul fără discuție medicală — riscul bolii active este de obicei mai mare decât riscul tratamentului corect ales. Discută cu gastroenterologul despre compatibilitatea medicamentelor cu sarcina și alăptarea, suplimentarea cu acid folic, fier și vitamina D, și monitorizarea interdisciplinară.
Care sunt manifestările extraintestinale ale RCUH?
RCUH poate avea manifestări dincolo de colon: articulare (artrită periferică, spondilită axială, sacroileită) — afectând până la 30% dintre pacienți; cutanate (eritem nodos, pioderma gangrenosum); oculare (uveită, episclerită); hepatice (colangită sclerozantă primară). La ReumaDiagnostic Galați, echipa de gastroenterologie colaborează cu cea de reumatologie pentru evaluarea integrată a acestor manifestări — un avantaj important al clinicii.
La cât timp trebuie să fac colonoscopia de supraveghere?
În general, colonoscopia de supraveghere începe la aproximativ 8 ani de la diagnostic, apoi se repetă periodic în funcție de extensia bolii, gradul inflamației, istoricul familial și prezența colangitei sclerozante primare. La pacienții cu colangită sclerozantă asociată, supravegherea începe de la diagnostic și se repetă anual. Medicul gastroenterolog stabilește intervalul individual pe baza riscului tău specific.
Ce este calprotectina fecală și de ce este importantă?
Calprotectina fecală este un marker biologic care reflectă direct inflamația intestinală. Este util în monitorizarea RCUH pentru că ajută la diferențierea unei inflamații reale de simptome funcționale. La pacienții aparent în remisie clinică, o calprotectină fecală scăzută susține absența inflamației active. Se face dintr-o probă de scaun, este non-invazivă și poate reduce, în anumite situații, nevoia de colonoscopii suplimentare în supravegherea de rutină.
Pot opri 5-ASA dacă încep o terapie biologică?
Subiect discutat în practica actuală. Datele populaționale la adulți sugerează că oprirea 5-ASA la pacienții aflați pe terapie biologică nu crește riscul de evoluție nefavorabilă. În populația pediatrică însă, oprirea a fost asociată cu mai multe pusee și spitalizări. Decizia trebuie individualizată împreună cu gastroenterologul, nu luată singur. Factorii care contează: vârsta, extensia bolii, răspunsul anterior la 5-ASA, profilul de risc, eventualele comorbidități.
Corticosteroizii sunt periculoși în RCUH?
Corticosteroizii sunt foarte utili pe termen scurt pentru controlul rapid al puseelor active, dar nu sunt medicamente de menținere. Folosirea repetată sau prelungită crește riscul de osteoporoză, diabet, hipertensiune, infecții, modificări psihice și alte efecte adverse. Dacă boala nu poate fi controlată fără corticoizi sau puseele se repetă frecvent, este timpul pentru terapii avansate (biologice, molecule mici). Discută cu gastroenterologul orice schemă cu corticoizi.
Pot lua ibuprofen sau alte AINS dacă am RCUH?
Recomandarea generală este să eviți AINS (ibuprofen, diclofenac, naproxen, ketoprofen) când ai RCUH, mai ales pe termen lung sau în doze mari — pot declanșa pusee sau agrava inflamația existentă. Pentru durerile ușoare-moderate, paracetamolul este preferat. Dacă ai nevoie de AINS pentru altă afecțiune (durere musculoscheletală, manifestări articulare ale RCUH), discută cu medicul — există situații în care un AINS pe termen scurt, sub supraveghere, poate fi acceptabil. Nu lua AINS pe cont propriu pe perioade lungi.
Stresul a cauzat RCUH la mine?
Nu — stresul nu cauzează RCUH. Boala apare ca rezultat al unei interacțiuni complexe între genetică, microbiom, sistem imun și factori de mediu. Stresul nu este factorul declanșator inițial. Totuși, după ce boala este instalată, stresul cronic sau acut poate influența puseele și severitatea prin axa creier-intestin. Asta înseamnă că gestionarea stresului (tehnici de relaxare, somn bun, suport psihologic, activitate fizică moderată) face parte din îngrijirea pe termen lung — nu pentru că te-a îmbolnăvit, ci pentru că te ajută să rămâi în remisiune.
Cum mă programez la gastroenterolog pentru RCUH la ReumaDiagnostic?
Sună la 0336.991 sau folosește formularul de programare online. Echipa de gastroenterologie ReumaDiagnostic evaluează cazuri noi de suspiciune RCUH, monitorizează pacienții cu diagnostic stabilit și colaborează cu echipa de reumatologie pentru manifestările articulare asociate. Colonoscopia diagnostică și de supraveghere se efectuează cu insuflație CO₂ pentru confort superior.
📚 Bibliografie științifică (31 surse)
Toate sursele se deschid în Cochrane, JAMA, Lancet, Mayo Clinic Proceedings, Gut și alte reviste medicale indexate.
- Gros B, Kaplan G. Ulcerative Colitis in Adults: A Review. JAMA. 2023;330(10):951-965. doi:10.1001/jama.2023.15389
- Ungaro R, Mehandru S, Allen P, Peyrin-Biroulet L, Colombel J. Ulcerative colitis. The Lancet. 2017;389:1756-1770. doi:10.1016/S0140-6736(16)32126-2
- Gajendran M, Loganathan P, Jiménez G, et al. A comprehensive review and update on ulcerative colitis. Disease-a-Month. 2019. doi:10.1016/j.disamonth.2019.02.004
- Feuerstein J, Moss A, Farraye F. Ulcerative Colitis. Mayo Clinic Proceedings. 2019;94(7):1357-1373. doi:10.1016/j.mayocp.2019.01.018
- Berre LC, Roda G, Nedeljković M, Danese S, Peyrin-Biroulet L. Modern use of 5-aminosalicylic acid compounds for ulcerative colitis. Expert Opinion on Biological Therapy. 2020;20:363-378. doi:10.1080/14712598.2019.1666101
- Deroche T, Xiao S, Liu X. Histological evaluation in ulcerative colitis. Gastroenterology Report. 2014;2:178-192. doi:10.1093/gastro/gou031
- The Crohn's and Colitis Foundation of America. The Grants Register 2019. 2018. doi:10.1007/978-1-349-94186-5_374
- Mumcu M, Kavsara HK. Current dietary approaches in ulcerative colitis: Exploring implications for women's health. Journal of Surgery and Medicine. 2024. doi:10.28982/josam.7863
- Geboes K. What histologic features best differentiate Crohn's disease from ulcerative colitis? Inflammatory Bowel Diseases. 2008;14 Suppl 2:S168-S169. doi:10.1002/ibd.20598
- Ungaro R, Limketkai B, Jensen C, et al. Stopping 5-aminosalicylates in patients with ulcerative colitis starting biologic therapy does not increase the risk of adverse clinical outcomes. Gut. 2018;68:977-984. doi:10.1136/gutjnl-2018-317021
- Jeruc J. Histomorphological Diagnosis of Ulcerative Colitis and Associated Conditions. 2022. doi:10.5772/intechopen.102364
- Stavsky J, Maitra R. The Synergistic Role of Diet and Exercise in the Prevention, Pathogenesis, and Management of Ulcerative Colitis. Nutrition and Metabolic Insights. 2019;12. doi:10.1177/1178638819834526
- Szczerek E, Płóciniczak V. The Current Ulcerative Colitis (UC) Treatment Algorithm: From 5-ASA to Biological Therapies. Quality in Sport. 2025. doi:10.12775/qs.2025.47.66966
- Herrador-López M, Martín-Masot R, Navas-López V. Dietary Interventions in Ulcerative Colitis: A Systematic Review of the Evidence with Meta-Analysis. Nutrients. 2023;15. doi:10.3390/nu15194194
- D'Arcangelo G, Di Bari ER, Distante M, et al. Impact of 5-ASA discontinuation in children with ulcerative colitis under biological therapy. Journal of Crohn's and Colitis. 2024. doi:10.1093/ecco-jcc/jjad212.0976
- DuBois KE, Blake C, Rudisill C, Harrison S, Wirth M, Hébert J. Ulcerative Colitis Is Associated With Diet-related Inflammation and Physical Activity in the IBD Partners E-cohort. Inflammatory Bowel Diseases. 2023. doi:10.1093/ibd/izad139
- DuBois KE, Blake CE, Rudisill C, Harrison S, Hébert J. Diet-associated inflammation, physical activity, and health-related outcomes in ulcerative colitis. Gastroenterology. 2022. doi:10.1053/j.gastro.2021.12.055
- Budzinskay A, Belousova E, Lomakina E, Levitskaya A. Endoscopic ultrasonography in the differential diagnosis of Ulcerative colitis and Crohn's disease. Journal of Crohn's and Colitis. 2023. doi:10.1093/ecco-jcc/jjac190.0502
- Tontini G, Mudter J, Vieth M, et al. Confocal laser endomicroscopy for the differential diagnosis of ulcerative colitis and Crohn's disease. Endoscopy. 2014;47:437-443. doi:10.1055/s-0034-1391226
- Narimani B, Sadeghi A, Daryani NE, et al. Effectiveness of a novel diet in attenuation of clinical activity of disease in patients with ulcerative colitis. Scientific Reports. 2024;14. doi:10.1038/s41598-024-64512-8
- Doğan ÖE, Çelik KKE, Baş M, Alan EH, Çağın Y. Effects of Mediterranean Diet, Curcumin, and Resveratrol on Mild-to-Moderate Active Ulcerative Colitis. Nutrients. 2024;16. doi:10.3390/nu16101504
- Tamizifar B, Arab A. Effects of comprehensive dietary advice on the physical and mental health of patients with ulcerative colitis during the remission phase. International Journal of Food Properties. 2020;23:1834-1844. doi:10.1080/10942912.2020.1833034
- Rodríguez DDD, Bernarte MJ, Granados-Martín M. Nurse intervention in patients with Inflammatory bowel disease. Journal of Crohn's and Colitis. 2024. doi:10.1093/ecco-jcc/jjad212.1417
- Keshteli A, Madsen K, Dieleman L. Diet in the Pathogenesis and Management of Ulcerative Colitis. Nutrients. 2019;11. doi:10.3390/nu11071498
- Navas-López V, Herrador-López M, Torcuato-Rubio E, Sarbagili-Shabat C, Martín-Masot R. Quantitative and qualitative assessment of diet and its association with disease activity in pediatric ulcerative colitis. Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition. 2025. doi:10.1002/jpn3.70146
- Abbas N, Shakil M, Rana ZA, Ali SB, Awan AA, Gul S. A Systematic Review of the Role of Diet in Ulcerative Colitis. Cureus. 2023;15. doi:10.7759/cureus.39350
- Radziszewska M, Smarkusz-Zarzecka J, Ostrowska L, Pogodziński D. Nutrition and Supplementation in Ulcerative Colitis. Nutrients. 2022;14. doi:10.3390/nu14122469
- Dolan C, O'Keeffe M, Fitzgerald R, Sawbridge D. Patients' perceptions of the effects of diet on disease activity and quality of life in Ulcerative Colitis. Journal of Crohn's and Colitis. 2026. doi:10.1093/ecco-jcc/jjaf231.1363
- Kovács Z, Bacsur P, Kasza B, Molnár T, Domján A. Physical Activity and Education in the Care of IBD: The Role of the Physiotherapist. Journal of Clinical Medicine. 2025;14. doi:10.3390/jcm14238602
- Bilski J, Mazur-Biały A, Brzozowski B, et al. Can exercise affect the course of inflammatory bowel disease? Pharmacological Reports. 2016;68:827-836. doi:10.1016/j.pharep.2016.04.009
- Abegunde AT, Goyes D, Farooq U, et al. The impact of physical exercise on health-related quality of life in inflammatory bowel disease. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2023. doi:10.1002/14651858.CD014537
Distribuie:
Str. Movilei nr. 2, Bl. D, parter (fostul BankPost), – intrarea în diagonală cu Biserica Sf. Haralambie, Galați, jud Galați
Str. Galații Noi nr. 5,
Bloc L2, scara 2, parter,
Galați, jud Galați
Program:
Luni – Vineri : 07.00 – 21.00
