Fenomenul Raynaud: de ce devin degetele albe sau albastre la frig și când ar trebui sǎ consultam medicul

Dr. Mihaela Sârbu · Reumatologie ReumaDiagnostic Galați · Actualizat: martie 2026 · 8 min lectură

Fenomenul Raynaud este o tulburare relativ frecventă a circulației periferice, caracterizată prin episoade tranzitorii de vasospasm al arterelor mici, în special la nivelul degetelor. În timpul acestor episoade, fluxul de sânge către extremități scade temporar, ceea ce determină modificări caracteristice ale culorii pielii și apariția senzației de frig sau amorțeală.

În mod tipic, degetele trec printr-o succesiune de culori: inițial devin albe din cauza reducerii fluxului sanguin, apoi pot căpăta o nuanță albăstruie din cauza scăderii oxigenării țesuturilor, iar atunci când circulația revine devin roșii și apar furnicături sau durere. Această succesiune alb–albastru–roșu este considerată semnul clasic al fenomenului Raynaud și este descrisă constant în literatura medicală modernă. ^[1][2][3][4]

Episoadele apar cel mai frecvent după expunerea la temperaturi scăzute sau în situații de stres emoțional. Deși sunt cel mai frecvent afectate degetele de la mâini, manifestările pot apărea și la nivelul degetelor de la picioare, nasului, urechilor sau buzelor.

Pentru majoritatea pacienților, fenomenul Raynaud este o afecțiune benignă care produce doar disconfort temporar. Totuși, în anumite situații, acesta poate reprezenta primul semn al unei boli autoimune sau reumatologice și necesită evaluare medicală atentă.

→ Consultație reumatologie ReumaDiagnostic

Cât de frecvent este fenomenul Raynaud

Fenomenul Raynaud afectează aproximativ 5% din populația generală și apare mai frecvent la femei decât la bărbați. ^[5][1][6][3] De obicei debutează la vârste tinere, adesea înainte de 30 de ani.

În majoritatea cazurilor, fenomenul Raynaud este primar, ceea ce înseamnă că nu este asociat cu o altă boală. Aproximativ 80–90% dintre pacienți se încadrează în această categorie și au o evoluție benignă. ^[1][6][3]

În schimb, aproximativ 10–20% dintre cazuri sunt forme secundare, în care fenomenul Raynaud apare în contextul unei alte afecțiuni, cel mai frecvent o boală de țesut conjunctiv. Dintre acestea, scleroza sistemică este cea mai frecvent asociată cu fenomenul Raynaud. ^[1][6][3]

Această distincție este importantă deoarece formele secundare pot evolua mai sever și pot necesita tratament specializat.

De ce apare fenomenul Raynaud

Mecanismul principal implică o reacție exagerată a vaselor de sânge la stimuli precum frigul sau stresul emoțional. În mod normal, organismul reduce ușor fluxul sanguin către piele atunci când temperatura scade, pentru a conserva căldura.

La persoanele cu fenomen Raynaud, această reacție este mult mai intensă. Vasele de sânge se contractă brusc și aproape complet, reducând temporar circulația către extremități. Această contracție excesivă a vaselor este numită vasospasm și reprezintă mecanismul central al bolii. ^[2][4]

Există mai mulți factori care pot contribui la apariția fenomenului Raynaud:

• predispoziția genetică
• expunerea repetată la frig
• fumatul
• anumite medicamente cu efect vasoconstrictor
• vibrațiile mecanice repetate (de exemplu utilizarea unor unelte industriale)
• prezența unor boli autoimune

În formele secundare, vasele de sânge pot prezenta modificări structurale, ceea ce explică severitatea mai mare a simptomelor.

Cum se manifestă fenomenul Raynaud

Simptomele apar sub forma unor episoade temporare, numite uneori atacuri Raynaud. Aceste episoade pot dura de la câteva minute până la o oră sau mai mult.

În timpul unui episod, degetele devin reci și își schimbă culoarea. Inițial devin albe, apoi pot deveni albăstrui, iar când circulația revine pielea se înroșește.

Mulți pacienți descriu senzații de amorțeală, furnicături sau rigiditate a degetelor. Uneori apare și durere sau o senzație de arsură atunci când fluxul sanguin se reia.

Episoadele apar adesea simetric, afectând aceleași degete la ambele mâini.

În formele ușoare, aceste episoade sunt rare și nu afectează semnificativ activitățile zilnice. În formele severe însă pot apărea frecvent și pot produce disconfort important.

Fenomen Raynaud primar și secundar

Fenomenul Raynaud primar este forma cea mai frecventă și apare fără o altă boală asociată. De obicei are o evoluție benignă și simptome relativ ușoare.

Fenomenul Raynaud secundar apare în contextul unor boli autoimune sau vasculare. În aceste situații, episoadele pot fi mai severe și pot apărea complicații precum ulcerații ale degetelor.

Scleroza sistemică este cea mai frecventă boală asociată cu fenomenul Raynaud secundar, iar uneori Raynaud poate fi primul semn al acestei afecțiuni. ^[7][2]

Investigații necesare

Diagnosticul fenomenului Raynaud se bazează în primul rând pe simptomatologie și pe examinarea clinică.

Pentru a diferenția forma primară de cea secundară, medicul poate recomanda anumite investigații.

Cea mai importantă este capilaroscopia unghială. Această metodă neinvazivă permite examinarea capilarelor de la baza unghiilor și este considerată standardul de aur pentru diferențierea între fenomenul Raynaud primar și cel secundar. ^{[7][2][8][9][10]} În formele secundare pot fi observate modificări specifice ale capilarelor.

→ Capilaroscopie periunghială la ReumaDiagnostic

Medicul poate recomanda și analize de sânge pentru detectarea autoanticorpilor, precum anticorpii antinucleari (ANA), care pot sugera prezența unei boli autoimune. ^{[1][2][11][10][4]}

În cazurile severe sau atipice pot fi necesare investigații suplimentare, precum ecografia Doppler vasculară, pentru a exclude alte cauze de ischemie periferică. ^{[2][6][10][3]}

→ Doppler vascular ReumaDiagnostic

Tratamentul fenomenului Raynaud

Tratamentul depinde de severitatea simptomelor și de cauza care stă la baza fenomenului Raynaud.

Măsuri de stil de viață – prima linie

În majoritatea cazurilor, primul pas îl reprezintă măsurile de stil de viață:

• Protecția riguroasă împotriva frigului – purtarea mănușilor, îmbrăcămintea adecvată și evitarea schimbărilor bruște de temperatură pot reduce semnificativ frecvența episoadelor
• Renunțarea la fumat – nicotina produce vasoconstricție și poate agrava simptomele
• Evitarea medicamentelor cu efect vasoconstrictor – precum unele decongestionante nazale sau anumite beta-blocante ^{[5][13][6][10][16][4]}
• Gestionarea stresului – rol benefic în reducerea frecvenței atacurilor

Tratamentul medicamentos

Atunci când măsurile generale nu sunt suficiente, medicul poate recomanda tratament medicamentos.

Prima linie de tratament este reprezentată de blocantele canalelor de calciu dihidropiridinice, în special nifedipina. În România, nifedipina și amlodipina sunt cele mai frecvent utilizate. Aceste medicamente produc vasodilatație și reduc frecvența și severitatea episoadelor. ^{[5][12][13][14][11][3]}

Inhibitorii de fosfodiesterază-5 (sildenafil, tadalafil) pot îmbunătăți circulația periferică și pot reduce frecvența atacurilor în formele mai severe. ^{[2][13][14][15][11]}

În cazurile severe cu ischemie digitală sau ulcerații pot fi utilizați prostanoizi intravenos (iloprost), care îmbunătățesc perfuzia și favorizează vindecarea leziunilor. ^[13][14][16]

Antagoniștii receptorilor pentru endotelină (bosentan) sunt utilizați pentru prevenirea ulcerelor digitale la pacienții cu scleroză sistemică. În România, bosentanul este disponibil prin programe specializate, prescris în centre universitare sau centre de expertiză. ^{[2][13][14][11][3]}

Terapii moderne și tratamente emergente

În ultimii ani au fost studiate și alte opțiuni terapeutice pentru formele severe sau refractare de fenomen Raynaud.

Injecțiile cu toxină botulinică de tip A au arătat îmbunătățirea durerii, a sensibilității la frig și a perfuziei locale în unele studii, însă dovezile rămân moderate și sunt necesare studii suplimentare. ^{[10][2][13][14][15]}

O altă direcție promițătoare este utilizarea grefelor de grăsime îmbogățite cu celule stromale derivate din țesut adipos. Un studiu prospectiv publicat în 2025 a arătat că asocierea acestei tehnici cu toxina botulinică poate reduce durerea și accelera vindecarea ulcerelor digitale. ^[14]

În cazurile extreme, cu ischemie persistentă și ulcerații care nu se vindecă, pot fi luate în considerare proceduri chirurgicale precum simpatectomia digitală sau reconstrucția arterelor digitale. ^[2][16][9]

Complicații posibile

În majoritatea cazurilor, fenomenul Raynaud nu produce complicații.

Totuși, în formele secundare sau severe, circulația redusă poate duce la leziuni ale pielii și ale țesuturilor. Pot apărea ulcerații dureroase la nivelul degetelor, iar în cazuri rare ischemia prelungită poate duce la necroză tisulară.

Din acest motiv, pacienții cu simptome severe sau persistente trebuie evaluați de un medic specialist.

Când ar trebui consultat medicul

Este recomandat consultul medical dacă:

• episoadele apar frecvent, sunt severe sau sunt însoțite de ulcerații ale degetelor
• fenomenul Raynaud apare pentru prima dată după vârsta de 40 de ani
• simptomele sunt asociate cu dureri articulare, erupții cutanate sau oboseală excesivă
• există asimetrie – afectarea unilaterală sau a unui singur deget sugerează o cauză secundară

Concluzie

Fenomenul Raynaud este o tulburare relativ frecventă a circulației periferice, caracterizată prin episoade de vasospasm al arterelor digitale, declanșate de frig sau stres.

Majoritatea cazurilor sunt forme primare, benigne, care pot fi controlate prin măsuri simple de stil de viață și uneori tratament medicamentos.

În anumite situații însă fenomenul Raynaud poate reprezenta primul semn al unei boli autoimune. Investigații precum capilaroscopia unghială și testele pentru autoanticorpi permit identificarea precoce a formelor secundare.

Tratamentul modern include atât terapii medicamentoase clasice, cât și opțiuni mai noi pentru cazurile severe, însă evaluarea și monitorizarea medicală rămân esențiale.

Ai simptome de tip Raynaud sau degete albe/albastre la frig?
La ReumaDiagnostic Galați evaluăm fenomenul Raynaud complet: consult reumatologie, capilaroscopie periunghială, analize autoanticorpi și ecografie Doppler vasculară – totul în aceeași clinică.
Programează consultație: 0336.991 · programari@reumadiagnostic.com
Asigurări: CNAS (cu trimitere) · Signal Iduna · Allianz · Groupama · Asirom (fără trimitere) · Abonați Regina Maria
→ Programare online

Întrebări frecvente despre fenomenul Raynaud

Ce este fenomenul Raynaud și cum îl recunosc?

Fenomenul Raynaud produce episoade în care degetele își schimbă culoarea: întâi devin albe (flux sanguin redus), apoi albăstrui (lipsă de oxigen), apoi roșii când circulația revine. Episoadele sunt declanșate de frig sau stres și pot dura de la câteva minute la o oră. Dacă recunoști această succesiune de culori, este recomandat un consult de reumatologie.

Care este diferența dintre Raynaud primar și secundar?

Raynaud primar apare fără o altă boală asociată, are evoluție benignă și afectează mai ales femeile tinere. Raynaud secundar apare în contextul unor boli autoimune (cel mai frecvent scleroza sistemică) și are simptome mai severe, cu risc de ulcerații digitale. Capilaroscopia și analizele de autoanticorpi diferențiază cele două forme.

Ce este capilaroscopia și de ce este importantă în fenomenul Raynaud?

Capilaroscopia periunghială este o investigație neinvazivă care examinează capilarele de la baza unghiilor cu un microscop special. Este standardul de aur pentru diferențierea între Raynaud primar și secundar. În formele secundare apar modificări caracteristice: megacapilare, hemoragii, tortuozități. La ReumaDiagnostic Galați capilaroscopia se efectuează în cadrul departamentului de reumatologie.

Cum se tratează fenomenul Raynaud?

Primul pas sunt măsurile de stil de viață: protecție împotriva frigului, renunțarea la fumat, evitarea medicamentelor vasoconstrictoare. Dacă simptomele persistă, medicul poate recomanda blocante ale canalelor de calciu (nifedipină, amlodipină). În formele severe se folosesc inhibitori de fosfodiesterază-5, prostanoizi sau antagoniști ai receptorilor pentru endotelină, sub supraveghere specializată.

Am nevoie de trimitere pentru o consultație de reumatologie la ReumaDiagnostic?

Pentru CNAS ai nevoie de trimitere de la medicul de familie sau un alt medic specialist. Pentru Signal Iduna, Allianz, Groupama și Asirom nu ai nevoie de trimitere. Abonații Regina Maria pot accesa consultații fără trimitere. Programare: 0336.991 sau online pe reumadiagnostic.ro.

Dr. Mihaela Sârbu – Medic specialist reumatologie · Fondator ReumaDiagnostic Galați
Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultația medicală. Pentru diagnostic și tratament personalizat, programează o consultație la clinica noastră.

Referințe bibliografice

1. Zeni S., Ingegnoli F. Raynaud’s phenomenon. Reumatismo. 2011.
2. Ture H., Lee N., Kim N., Nam E. Raynaud’s Phenomenon: A Current Update. Vascular Specialist International. 2024.
3. Goundry B. et al. Diagnosis and management of Raynaud’s phenomenon. BMJ. 2012.
4. Haque A., Hughes M. Raynaud’s phenomenon. Clinical Medicine. 2020.
5. Nawaz I. et al. Raynaud’s Phenomenon: Pathophysiology and Management. Cureus. 2022.
6. Klein-Weigel P. et al. Raynaud’s Phenomenon: A Vascular Acrosyndrome. Deutsches Ärzteblatt International. 2021.
7. Maciejewska M. et al. Raynaud’s Phenomenon with Focus on Systemic Sclerosis. Journal of Clinical Medicine. 2022.
8. Ruaro B. et al. Innovations in the Assessment of Raynaud’s Phenomenon. Frontiers in Pharmacology. 2019.
9. Lambova S. et al. Capillaroscopy in Primary Raynaud’s Phenomenon. Rheumatology (Bulgaria). 2024.
10. Lis-Święty A. Recent advances in Raynaud’s phenomenon. Polish Archives of Internal Medicine. 2019.
11. Herrick A. Pathogenesis, diagnosis and treatment of Raynaud phenomenon. Nature Reviews Rheumatology. 2012.
12. Pope J. Diagnosis and treatment of Raynaud’s phenomenon. Drugs. 2007.
13. Levien T. Advances in treatment of Raynaud’s phenomenon. Vascular Health and Risk Management. 2010.
14. Pope J. The Diagnosis and Treatment of Raynaud’s Phenomenon. Drugs. 2007.
15. El-Hachem N. et al. Repurposing cilostazol for Raynaud’s phenomenon. Current Medicinal Chemistry. 2020.
16. Matucci-Cerinic C. et al. The role of the dermatologist in Raynaud’s phenomenon. JEADV. 2018.