Când circuitul electric al inimii trimite impulsuri greșite — ce este ablația și de ce nu trebuie să te sperie

Ablația cardiacă este una dintre acele proceduri care par misterioase până când înțelegi ideea de bază: multe tulburări de ritm nu sunt „defecte ale mușchiului” în sine, ci probleme ale sistemului electric al inimii. Inima nu doar pompează sânge, ci funcționează și ca un circuit electric foarte bine organizat. Când acest circuit începe să trimită impulsuri în plus, pe trasee greșite sau într-o buclă care se autoîntreține, apar aritmiile. Ablația este metoda prin care medicul identifică zona responsabilă de ritmul anormal și o „dezactivează” controlat, astfel încât aritmia să nu mai poată porni sau să nu mai poată fi întreținută.

La ReumaDiagnostic Galați, evaluarea completă pentru ablație se face în clinică — EKG, ecocardiografie pe Philips Epiq 5G, monitorizare Holter EKG și Holter TA pe sisteme BTL, analize de laborator prin laboratorul Regina Maria la tarife preferențiale — iar consultul de aritmologie este asigurat de specialiști în electrofiziologie invazivă, cu experiență extinsă în proceduri de ablație prin cateter și implanturi de dispozitive cardiace. Dacă ablația este indicată, procedura se efectuează în centrul spitalicesc dotat cu laborator de electrofiziologie.

În practică, ablația se face aproape întotdeauna minim invaziv, prin vasele de sânge, folosind catetere subțiri introduse cel mai frecvent prin venele de la nivelul inghinal. Nu vorbim, în majoritatea cazurilor, de o operație pe cord deschis, ci de o intervenție realizată într-un laborator de electrofiziologie, de către un cardiolog specializat în aritmii.

➤ Cardiologie ReumaDiagnostic | Programare online

Ce înseamnă, de fapt, „a abla”

Ablația este un mod de a crea o leziune foarte mică și precisă într-o zonă țintă din inimă. Scopul nu este „să arzi” inima, ci să întrerupi un drum electric greșit sau să neutralizezi un focar care declanșează impulsuri anormale. Există două tehnologii principale folosite în practica curentă: ablația cu radiofrecvență, care încălzește țesutul prin energie electrică, și crioablația, care îl îngheață controlat. În fibrilația atrială, ambele metode sunt utilizate frecvent, iar alegerea depinde de particularitățile pacientului, de anatomie, de experiența centrului și de strategia medicală.

În timpul procedurii, medicul folosește o combinație de cartografiere electrică (mapping), imagistică și semnale înregistrate direct din inimă pentru a înțelege „de unde pornește” aritmia sau „pe unde se închide bucla” care o menține. Abia după această etapă se aplică energia de ablație.

Când este recomandată ablația

Indicația pentru ablație depinde mult de tipul aritmiei, de severitatea simptomelor și de riscul de complicații.

Tahicardiile supraventriculare paroxistice precum AVNRT (reentry nodal) și AVRT (tahicardie prin cale accesorie, inclusiv în context Wolff–Parkinson–White) sunt exemple clasice: ablația este considerată tratament de primă intenție la pacienții simptomatici, cu rate de succes de obicei peste 95% în centre experimentate.

Flutterul atrial tipic este un alt exemplu unde ablația are, de regulă, rezultate foarte bune și poate preveni recurențele mai eficient decât medicația, mai ales când episoadele sunt repetate.

În fibrilația atrială, cea mai frecventă aritmie susținută, ablația este recomandată atunci când medicația antiaritmică a eșuat, nu este tolerată sau nu este preferată de pacient. Pentru unii pacienți selectați, mai ales mai tineri, cu puține comorbidități și cu fibrilație atrială paroxistică simptomatică, ablația poate fi o opțiune de primă linie.

Există și ablații pentru extrasistole foarte frecvente sau pentru tahicardii ventriculare. În extrasistolele care dau simptome importante ori care, prin număr mare, pot slăbi funcția inimii, ablația poate fi o soluție eficientă.

➤ Consultație cardiologică — evaluare aritmii și indicație ablație

Ce ar trebui să înțelegi despre obiective: simptome, calitate a vieții, risc de AVC

Mulți oameni ajung la ablație pentru că au palpitații, amețeli, lipsă de aer, oboseală sau anxietate legată de episoade. În fibrilația atrială, ablația este demonstrat eficientă pentru controlul simptomelor și menținerea ritmului sinusal, dar discuția despre prevenirea accidentului vascular cerebral rămâne separată: riscul de cheaguri nu dispare automat doar pentru că te simți bine.

Anticoagularea după ablație se decide în primul rând pe baza riscului tromboembolic (evaluat cu scoruri precum CHA₂DS₂-VASc) și nu doar pe „impresia” că ablația a mers. Ghidurile recomandă, în general, continuarea anticoagulării cel puțin o perioadă după procedură și apoi decizia individualizată în funcție de risc. Nu opri anticoagulantul pe cont propriu.

„Blanking period”: ce e corect să aștepți după ablație

În primele săptămâni după ablație, în special după ablația pentru fibrilație atrială, este relativ frecvent să apară palpitații, extrasistole sau chiar episoade scurte de aritmie. Motivul principal este că țesutul se vindecă, există inflamație locală, iar sistemul electric se „rearanjează”. Tradițional există conceptul de „blanking period” de 3 luni: recurențele din acest interval nu sunt considerate automat eșec.

Mesajul practic: dacă ai simptome în primele săptămâni, nu înseamnă automat că ablația a eșuat, dar dacă episoadele sunt frecvente, intense sau apar târziu, merită discutate rapid cu medicul cardiolog.

Cum te pregătești, concret, înainte de procedură

Traseul de pregătire arată de obicei astfel: confirmarea diagnosticului (EKG, Holter), evaluarea structurii inimii (ecocardiografie) și analize de sânge. În fibrilația atrială pot apărea investigații suplimentare, cum ar fi CT cardiac pentru anatomia venelor pulmonare.

Medicul are nevoie să știe nu doar „ce aritmie ai”, ci și în ce context apare: ai hipertensiune? apnee de somn? boli tiroidiene? insuficiență cardiacă? consum semnificativ de alcool? Toate acestea influențează atât alegerea procedurii, cât și șansa de succes pe termen lung.

Anticoagulantele se gestionează atent; orice ajustare se face strict la indicația echipei care realizeazǎ ablația. În ziua procedurii trebuie să fii nemâncat câteva ore.

Pregătirea pentru ablație la ReumaDiagnostic Galați: traseul integrat

La ReumaDiagnostic Galați, întreaga evaluare pre-ablație se realizează în clinică:

• EKG în repaus
• Ecocardiografie pe Philips Epiq 5G — pentru evaluarea structurii și funcției inimii
• Monitorizare Holter EKG pe 24–48 de ore pe sisteme BTL — pentru documentarea episoadelor de aritmie
• Holter de tensiune arterială (ABPM) pe sisteme BTL
• Analize de laborator prin parteneriatul cu laboratorul Regina Maria, la tarife preferențiale — fără deplasare separată

Consultul de aritmologie este asigurat de specialiști în electrofiziologie invazivă, cu experiență extinsă în proceduri de ablație prin cateter și implanturi de dispozitive cardiace (stimulatoare, defibrilatoare).

Dacă ablația este indicată, specialistul programează și efectuează procedura în centrul spitalicesc dotat cu laborator de electrofiziologie. Monitorizarea post-ablație (controale, Holter de urmărire, ajustarea tratamentului) se face la ReumaDiagnostic, de echipa de cardiologi permanenți. Pacientul are un traseu complet — de la diagnostic la procedură și înapoi la monitorizare.

Ce se întâmplă în timpul ablației

Pentru pacient, senzația este mai degrabă de „procedură medicală” decât de „operație”. Vei fi monitorizat, se montează o linie venoasă, iar apoi primești sedare sau anestezie, în funcție de aritmie și de practica centrului. Cateterele sunt introduse, de obicei, prin vena femurală.

În fibrilația atrială, o strategie foarte folosită este izolarea venelor pulmonare, pentru că de acolo pornesc frecvent impulsurile declanșatoare.

Recuperarea: ce e normal și ce nu e normal

După procedură, cele mai comune neplăceri țin de locul puncției: sensibilitate, vânătaie, un mic hematom. Uneori există o senzație de oboseală sau un disconfort toracic ușor. În primele săptămâni pot apărea bătăi „ciudate” sau episoade scurte — asta nu este automat un semn de eșec, mai ales în fereastra de vindecare.

Semnale care nu se ignoră: sângerare persistentă din zona inghinală, umflare rapidă și dureroasă a coapsei, febră, durere toracică severă, dificultate mare la respirație, amețeală intensă sau orice semn neurologic (tulburări de vorbire, slăbiciune bruscă). Acestea cer evaluare urgentă.

Riscuri și complicații, pe înțeles și fără dramatizare

În ablația fibrilației atriale, datele din meta-analize arată că rata globală a complicațiilor este în jur de 4–5%, iar complicațiile severe în jur de 2–3%, cu o tendință de scădere în ultimii ani. Cele mai frecvente sunt complicațiile vasculare la locul de puncție. Există și complicații foarte rare, dar grave, precum fistula atrio-esofagiană, motiv pentru care centrele respectă protocoale stricte. Decizia se ia după un raport clar între beneficii și riscuri, adaptat situației tale.

Conținut medical realizat în colaborare cu echipa de cardiologie a clinicii. Coordonare editorială: Dr. Mihaela Sârbu — fondator ReumaDiagnostic. Ultima actualizare: martie 2026.

Întrebări frecvente despre ablația cardiacă

Ce este ablația cardiacă?

O procedură minim invazivă prin care medicul electrofiziolog identifică și „dezactivează” zona din inimă responsabilă de o aritmie. Se face prin catetere introduse prin vasele de sânge, fără operație pe cord deschis. Există două tehnologii principale: ablația cu radiofrecvență (încălzire) și crioablația (îngheț controlat).

Când este recomandată ablația?

Depinde de tipul aritmiei. În tahicardiile supraventriculare (AVNRT, sindrom WPW), ablația este tratament de primă intenție, cu rate de succes peste 95%. În fibrilația atrială, este recomandată când medicamentele antiaritmice au eșuat sau nu sunt tolerate, și tot mai frecvent ca opțiune de primă linie la pacienți selectați. În flutter atrial, extrasistole frecvente și tahicardii ventriculare, ablația are indicații bine definite în ghidurile actuale.

Cât durează procedura și cât stai în spital?

Durata variază: de la 30–60 de minute pentru aritmii simple (flutter atrial, AVNRT) până la 2–3 ore pentru fibrilația atrială. De obicei se stă o noapte în spital pentru monitorizare. Revenirea la activități ușoare se face în câteva zile, iar la efort intens mai târziu, după recomandarea medicului.

Este ablația periculoasă?

Orice procedură invazivă are riscuri. În ablația fibrilației atriale, rata globală a complicațiilor este în jur de 4–5%, iar complicațiile severe în jur de 2–3%, cu tendință de scădere. Cele mai frecvente sunt complicațiile la locul puncției. Complicații rare, dar grave, există, motiv pentru care procedura se face în centre cu experiență și protocoale stricte.

Unde se face ablația la Galați?

La ReumaDiagnostic Galați, evaluarea completă pre-ablație (EKG, ecocardiografie Philips Epiq 5G, Holter BTL, analize Regina Maria) și consultul de aritmologie cu specialiști în electrofiziologie invazivă se fac în clinică. Dacă ablația este indicată, procedura se efectuează în centrul spitalicesc dotat cu laborator de electrofiziologie. Monitorizarea post-ablație se continuă la ReumaDiagnostic.

Cât costă evaluarea pre-ablație la ReumaDiagnostic Galați?

Pentru tariful actualizat al consultației de aritmologie, EKG, ecocardiografiei și Holterului: 0336.991 sau programare online. Acceptăm și asigurări private (Signal Iduna, Allianz, Groupama, Asirom). Analizele de laborator se recoltează în clinică prin laboratorul Regina Maria, la tarife preferențiale.

Am nevoie de trimitere pentru evaluare?

Poți veni direct la o consultație de aritmologie, fără trimitere, ca pacient cu plată directă. Pentru decontare prin CNAS, ai nevoie de trimitere de la medicul de familie sau alt medic specialist. Dacă ai asigurare privată la Signal Iduna, Allianz, Groupama sau Asirom, nu ai nevoie de trimitere. Abonații Regina Maria pot deconta consultații. Programare: 0336.991.

Referințe bibliografice

1. Writing Committee Members, Joglar JA, Chung MK, et al. 2023 ACC/AHA/ACCP/HRS Guideline for the Diagnosis and Management of Atrial Fibrillation. J Am Coll Cardiol. 2024.
2. Calkins H, Hindricks G, Cappato R, et al. 2017 HRS/EHRA/ECAS/APHRS/SOLAECE Expert Consensus Statement on Catheter and Surgical Ablation of Atrial Fibrillation. Heart Rhythm. 2017;14(10):e275–e444.
3. Andrade JG, Wazni OM, Kuniss M, et al. Cryoballoon Ablation as Initial Treatment for Atrial Fibrillation: JACC State-of-the-Art Review. J Am Coll Cardiol. 2021.
4. Andrade JG, Wells GA, Deyell MW, et al. Cryoablation or Drug Therapy for Initial Treatment of Atrial Fibrillation (EARLY-AF). N Engl J Med. 2021;384(4):305–315.
5. Ko D, Chung MK, Evans PT, Benjamin EJ, Helm RH. Atrial Fibrillation: A Review. JAMA. 2025.
6. Song J, Zhang Q, Ye L, Zheng Y, Wang L. The Comparison of Catheter Ablation on Hard Outcomes Versus Medical Treatment for Atrial Fibrillation Patients: A Meta-Analysis of RCTs. PloS One. 2022.
7. Camm AJ, Naccarelli GV, Mittal S, et al. The Increasing Role of Rhythm Control in Patients With Atrial Fibrillation: JACC State-of-the-Art Review. J Am Coll Cardiol. 2022.
8. Brugada J, Katritsis DG, Arbelo E, et al. 2019 ESC Guidelines for the Management of Patients With Supraventricular Tachycardia. Eur Heart J. 2020;41(5):655–720.