Actualizat: august 2026 · ~26 de minute de citit · 21 de referințe

Un EKG durează mai puțin de cinci minute și costă mai puțin decât aproape orice altă investigație cardiacă. Problema nu e să-l faci — e să înțelegi ce scrie pe el. Mai jos: ce măsoară fiecare undă, ce valori sunt considerate normale, ce se vede și ce nu se vede pe un traseu.

12derivații (unghiuri)
<5 mindurata înregistrării
0radiații, 0 injecții
~50%din infarcte se văd pe primul EKG

Ce înseamnă EKG și ce măsoară de fapt

EKG-ul (electrocardiograma) este înregistrarea grafică a activității electrice a inimii, culeasă de la suprafața pielii cu ajutorul unor electrozi. Nu e o imagine a inimii și nu e o ecografie: nu arată cum arată mușchiul, cât de bine pompează sau cum se mișcă valvele. Arată curentul — impulsul electric care declanșează fiecare bătaie și drumul pe care îl parcurge prin inimă.

Asta explică și puterea, și limitele testului. Pe de o parte, poate depista tulburări de ritm sau de conducere pe care nu le simte nimeni și nu le vede nicio altă investigație de rutină. Pe de altă parte, o inimă cu artere îngustate poate produce un traseu perfect normal atâta timp cât, în momentul înregistrării, mușchiul primește destul sânge.

EKG sau ECG — cum se scrie corect?

Ambele sunt corecte și înseamnă exact același lucru. ECG vine din engleză, de la electrocardiogram. EKG vine din germană, de la Elektrokardiogramm — abrevierea a rămas cu K pentru că electrocardiografia s-a dezvoltat în spațiul german și pentru că „ECG" se confundă auditiv cu „EEG" (electroencefalograma, testul pentru creier). În România se folosesc amândouă, adesea în același cabinet. Pe buletinul de analize poate scrie oricare dintre ele.

Pe scurt: EKG-ul măsoară electricitatea inimii, nu structura ei. Pentru structură și funcția de pompă e nevoie de ecocardiografie; pentru artere, de angio-CT sau coronarografie.

Cum se face un EKG, pas cu pas

În forma standard, EKG-ul se înregistrează cu zece electrozi — patru pe membre (încheieturi și glezne) și șase pe torace — din care aparatul construiește douăsprezece derivații. Cele douăsprezece sunt douăsprezece unghiuri din care este privit același eveniment electric, motiv pentru care aceeași bătaie arată diferit de la o linie la alta pe foaie.2

Concret, ce se întâmplă din momentul în care intri în cabinet:

  • Te dezbraci de la brâu în sus și te întinzi pe pat, cu brațele relaxate pe lângă corp. Se descoperă și gleznele.
  • Se curăță pielea unde vor sta electrozii și se aplică gel. Dacă zona e foarte păroasă, se rade discret o porțiune mică — fără contact bun cu pielea, traseul iese plin de artefacte.
  • Se atașează electrozii — autoadezivi sau cu clemă. Nu înțeapă, nu ard, nu trimit curent în corp: doar ascultă.
  • Înregistrarea propriu-zisă durează 10 secunde. În acest interval trebuie să stai nemișcat, să nu vorbești și să respiri normal. Tremuratul de frig sau încordarea mușchilor produc un „zgomot" care poate imita modificări patologice.
  • Se desprind electrozii și se șterge gelul. Poți pleca imediat.

Cât durează un EKG? Toată procedura, de la dezbrăcat la îmbrăcat, ia sub 5 minute. Înregistrarea în sine — 10 secunde. Interpretarea de către medic durează mai mult decât testul.

Nu ai nevoie de nicio pregătire specială: nu trebuie să fii pe nemâncate, nu trebuie să întrerupi medicația (dacă medicul nu ți-a spus altfel) și nu există contraindicații. Singurele două lucruri care ajută: să nu-ți dai cu cremă sau loțiune pe piept în ziua respectivă, pentru că filmul gras împiedică lipirea electrozilor, și să eviți efortul fizic intens chiar înainte de test.

Pacient cu electrozi aplicați pe torace în timpul unui EKG de repaus, în cabinetul de cardiologie
EKG de repaus — înregistrarea durează 10 secunde, toată procedura sub 5 minute

Unde se pun electrozii și ce înseamnă culorile

Întrebarea apare des, mai ales la cei care au văzut electrozii colorați și s-au întrebat dacă ordinea contează. Contează foarte mult. Un electrod pus pe membrul greșit inversează derivațiile și poate produce un traseu care seamănă cu un infarct sau cu o inimă situată pe partea dreaptă a toracelui.4

Pentru membre, convenția europeană de culori este ușor de ținut minte prin analogie cu semaforul și cu pământul:

CuloareUnde se puneCum ții minte
RoșuÎncheietura mâinii drepte„Roșu la Right"
GalbenÎncheietura mâinii stângiSoarele răsare peste umărul stâng
VerdeGlezna stângăIarba e jos, în stânga
NegruGlezna dreaptăPământul — e electrodul de împământare, nu contribuie la traseu

Cei șase electrozi de pe torace (V1–V6) se pun în puncte anatomice fixe, pornind din spațiile intercostale de lângă stern și urcând spre axilă, pe sub sânul stâng. Deplasarea lor cu un singur spațiu intercostal poate schimba amplitudinea undelor suficient încât să sugereze o hipertrofie sau un infarct vechi care nu există.

Cât de des se întâmplă? Într-o analiză automată pe 42.743 de electrocardiograme din UK Biobank, 7,6% dintre înregistrări conțineau artefacte non-fiziologice sau semne de electrozi plasați greșit — aproximativ una din treisprezece.21 E unul dintre motivele pentru care un traseu neașteptat se repetă înainte de a fi luat drept diagnostic.

Ce se vede pe traseu: unda P, complexul QRS, unda T

Traseul EKG are o gramatică repetitivă. Fiecare bătaie de inimă produce aceeași succesiune de trei elemente, iar toată interpretarea pornește de la ele:

  • Unda P — o undă mică și rotunjită. Corespunde activării atriilor, cele două camere de sus. Când unda P lipsește sau e înlocuită de o linie neregulată, prima suspiciune e fibrilația atrială.
  • Complexul QRS — vârful înalt și ascuțit, cel mai vizibil element de pe foaie. Reflectă activarea ventriculelor, camerele care împing sângele în circulație. Un QRS lărgit înseamnă că impulsul circulă mai lent sau pe o cale ocolită.
  • Unda T — mai lată și mai joasă, imediat după QRS. Reprezintă repolarizarea: procesul prin care celulele ventriculare se „reîncarcă" pentru bătaia următoare. Undele T inversate sunt printre cele mai frecvente modificări raportate — și printre cele mai nespecifice.

Între ele se măsoară intervalele. Intervalul PR, de la începutul undei P până la începutul QRS, arată cât durează transmiterea impulsului de la atrii la ventricule. Segmentul ST, linia dintre sfârșitul QRS și începutul undei T, e porțiunea la care se uită medicul când suspectează ischemie. Intervalul QT măsoară durata totală a activării și revenirii ventriculelor.

Hârtia pe care se scrie traseul este, de fapt, o riglă. Pe orizontală e timpul, pe verticală e amplitudinea semnalului. La viteza standard de 25 mm/s, un pătrățel mic înseamnă 0,04 secunde, iar un pătrat mare 0,2 secunde. La sensibilitatea standard de 10 mm/mV, un pătrățel mic pe verticală înseamnă 0,1 mV. De aici vin toate măsurătorile: se numără pătrate.

Valori normale pe EKG: PR, QRS, QT și frecvența

Aici e nevoie de o precizare importantă înainte de tabel. Valorile „normale" pe care le găsești în manuale sunt convenții rotunjite, stabilite ca praguri de decizie. Ele nu descriu exact ce se măsoară la oameni sănătoși — sunt limite alese ca să separe util pacienții, nu percentile ale populației.

Diferența e vizibilă când compari cele două. Un studiu pe 32.949 de persoane fără boală cardiovasculară, fără medicamente care influențează traseul și fără dezechilibre electrolitice, cu EKG-uri citite ca normale de cardiolog, a măsurat intervalele reale în care se încadrează 95% dintre oameni.16

MăsurătoarePrag folosit în practicăInterval măsurat la 95% dintre oamenii sănătoși16
Frecvența cardiacă60–100 bătăi/minut54–96 bătăi/minut
Intervalul PR120–200 ms125–196 ms
Durata QRSsub 120 ms69–103 ms
QTc (formula Bazett)sub 450 ms (bărbați) / 460 ms (femei)365–458 ms

ms = milisecunde. QTc este intervalul QT corectat în funcție de frecvența cardiacă, pentru că QT-ul se scurtează natural când inima bate mai repede.

Ce înseamnă asta practic: o frecvență de repaus de 56 pe minut nu e „bradicardie" doar pentru că e sub 60, iar un QRS de 105 ms nu e „lărgit" doar pentru că a depășit media. Un rezultat aflat lângă limită se citește împreună cu vârsta, cu sexul, cu medicația și cu felul în care te simți — nu izolat.

Ce înseamnă când o valoare iese din interval

  • PR prelungit (peste 200 ms) — impulsul întârzie între atrii și ventricule. Cel mai frecvent e un bloc atrioventricular de gradul I, care la o persoană fără simptome adesea nu necesită nimic. Poate fi și efectul unor medicamente, între care beta-blocantele.
  • PR scurt (sub 120 ms) — poate sugera existența unei căi de conducere suplimentare, ca în sindromul Wolff-Parkinson-White, mai ales dacă e însoțit de o pantă lentă la începutul QRS.
  • QRS lărgit (peste 120 ms) — impulsul nu mai circulă pe traseul rapid normal. Cauzele tipice sunt blocurile de ramură, stimularea de la un pacemaker sau ritmurile care pornesc direct din ventricul.
  • QTc prelungit — crește riscul unei aritmii ventriculare periculoase. Cauzele frecvente sunt medicamentele (unele antibiotice, antiaritmice, antidepresive, antipsihotice), scăderea potasiului sau a magneziului și, mai rar, un sindrom de QT lung moștenit.

Un cuvânt despre „interpretare EKG online". Nu există o metodă corectă de a-ți citi singur traseul dintr-o poză, iar aplicațiile care promit asta compară forme, nu context clinic. Aceleași cifre înseamnă lucruri complet diferite la un sportiv de 25 de ani, la o femeie de 70 de ani cu diuretic și la cineva cu durere în piept de o oră. Cifrele de mai sus sunt ca să înțelegi ce citește medicul, nu ca să te înlocuiască.

Ce înseamnă „ritm sinusal"

„Ritm sinusal" înseamnă că inima e comandată de acolo de unde trebuie — din nodul sinusal, o mică structură din atriul drept care funcționează ca un metronom biologic. Este formularea pentru „ritm normal" și, când o vezi scrisă pe rezultat, e o veste bună.

Pe traseu, medicul verifică trei lucruri ca să pună această etichetă:

  • Există o undă P înaintea fiecărui complex QRS — fiecare bătaie a ventriculelor e precedată de o comandă venită de sus.
  • Undele P au aceeași formă de la o bătaie la alta, semn că pornesc mereu din același loc.
  • Intervalele dintre bătăi sunt regulate, cu frecvența în intervalul de repaus.

Formularea completă include de obicei și frecvența: „ritm sinusal, 72/min". Dacă frecvența e sub limită se scrie bradicardie sinusală, dacă e peste — tahicardie sinusală. Niciuna nu e automat o boală: bradicardia sinusală e frecventă și normală la sportivi și în somn, iar tahicardia sinusală e răspunsul firesc la efort, febră, deshidratare, durere, anemie sau anxietate.

Mai poate apărea aritmie sinusală respiratorie — variația ușoară a ritmului odată cu respirația, care se accentuează la inspir. La copii și la tineri e un semn de sănătate, nu de boală.

Vezi și: dacă simți bătăi neregulate sau „sărite", chiar cu un EKG normal, explicațiile posibile sunt în articolul despre palpitații — ce înseamnă fiecare senzație, iar bătăile „în plus" au propriul lor articol, câte extrasistole sunt normale pe zi. Ce se poate face concret pentru ele — de la manevre vagale la ablație — e în tratamentul palpitațiilor și al extrasistolelor.

„EKG normal" — ce înseamnă și ce nu înseamnă

Un EKG normal descrie zece secunde din viața electrică a inimii tale. Atât. E o informație reală și utilă, dar are exact durata pe care o are.

Ce spune un EKG normal: în momentul înregistrării, ritmul pornea de unde trebuie, se transmitea în timpii normali, ventriculele se activau uniform și nu existau semne de suferință acută a mușchiului.

Ce nu spune:

  • Nu exclude o aritmie care apare intermitent. Dacă palpitațiile tale durează câteva minute pe săptămână, probabilitatea ca ele să cadă exact în cele 10 secunde ale înregistrării e foarte mică.
  • Nu exclude boala coronariană. Un studiu care a folosit rezonanța magnetică drept standard de referință a arătat că, în infarct acut confirmat, criteriile clasice de supradenivelare ST au prins doar 50% dintre cazuri.18 Dacă durerea apare doar la efort, iar EKG-ul se face în repaus, traseul poate fi complet normal.7
  • Nu spune nimic despre funcția de pompă. O inimă cu fracție de ejecție scăzută poate avea un EKG aproape normal. Fracția de ejecție se măsoară ecografic.
  • Nu evaluează valvele. O stenoză aortică semnificativă poate exista fără modificări clare pe traseu.

Concluzia practică: un EKG normal este liniștitor, dar nu e o dovadă că inima e sănătoasă. Când simptomele persistă — durere în piept la efort, lipsă de aer, leșin, palpitații repetate — investigația continuă, indiferent ce arată traseul. Următorii pași obișnuiți sunt ecocardiografia, monitorizarea Holter sau testul de efort.

Cum arată infarctul pe EKG

Când o arteră coronară se închide, zona de mușchi rămasă fără sânge își schimbă comportamentul electric. Pe traseu, asta se traduce în trei semne care apar de obicei în această ordine:

  • Unde T ample și ascuțite („hiperacute") — cea mai timpurie modificare, în primele minute, ușor de ratat.
  • Supradenivelarea segmentului ST — segmentul care ar trebui să fie pe linia de bază se ridică deasupra ei. Când apare în derivații învecinate, e semnul care declanșează procedura de urgență.5
  • Unde Q patologice — se instalează în orele și zilele următoare și rămân definitiv. Ele sunt „cicatricea" electrică: de aceea un EKG poate arăta un infarct vechi, de care pacientul uneori nici nu știa.

Derivația în care apar modificările spune și unde e problema: modificările în derivațiile II, III și aVF indică peretele inferior; în V1–V4, peretele anterior; în D1, aVL, V5–V6, peretele lateral.

Cât de sigur se vede infarctul pe primul EKG

Aici trebuie spus lucrul care contrazice intuiția generală: primul EKG prinde aproximativ jumătate din infarcte. Nu e o exagerare de precauție, e ce arată măsurătorile.

  • Într-un studiu pe 1.190 de persoane, criteriul optim de supradenivelare ST a avut o sensibilitate de 55,8% și o specificitate de 94%.19
  • Cu rezonanța magnetică drept standard de referință, criteriile de supradenivelare au avut 50% sensibilitate și 97% specificitate; adăugarea subdenivelării ST a ridicat sensibilitatea la 84%, cu o pierdere mică de specificitate.18
  • Într-o validare prospectivă pe 2.486 de pacienți din urgență, aplicarea strictă a criteriilor de STEMI pe un singur EKG de la prezentare a identificat corect doar 35% dintre pacienții cu diagnostic final de STEMI. Motivele: momentul înregistrării, punctele de măsurare, modificări la limită și localizările infero-posterioare.20

De aici vine o regulă esențială din ghiduri: când suspiciunea clinică rămâne ridicată, EKG-ul se repetă. Într-un studiu pe 1.000 de pacienți cu durere toracică, înregistrarea seriată a crescut sensibilitatea de la 55,4% la 68,1% pentru infarct, fără să piardă specificitate.6 Modificările apar în timp — un traseu nediagnostic la ora 10 poate deveni clar la 10:30.

Ce înseamnă asta pentru tine, ca pacient: dacă ai durere în piept și primul EKG e „curat", asta nu închide discuția. Evaluarea corectă include troponina, repetarea traseului și, după caz, imagistică. Un EKG normal la cineva cu durere toracică tipică nu e un motiv să pleci acasă.

Resurse asociate: mecanismul din spate e explicat în articolele despre boala coronariană și angina pectorală, iar despre ce se întâmplă în timpul și după un eveniment acut am scris separat în infarctul miocardic. Dacă vrei să știi când merită să ceri o programare, sunt adunate în cele 5 semne că ai nevoie de un consult cardiologic.

Ce aritmii se văd pe EKG

Pe partea de ritm, EKG-ul e instrumentul principal — cu condiția ca aritmia să fie prezentă în cele 10 secunde de înregistrare. Ce poate identifica:

  • Fibrilația atrială — unde P absente, înlocuite de o linie fin ondulată, și intervale complet neregulate între bătăi. Importanța ei nu stă în palpitații, ci în riscul de cheaguri și de accident vascular cerebral, motiv pentru care diagnosticul schimbă tratamentul, nu doar eticheta.89
  • Flutterul atrial — unde atriale regulate, cu aspect de dinți de fierăstrău, de obicei în jur de 300 pe minut.
  • Extrasistolele — bătăi apărute mai devreme decât ar trebui, urmate frecvent de o pauză. Sunt cel mai des motivul senzației de „gol în piept" sau de bătaie sărită.
  • Tahicardiile supraventriculare — ritm rapid și regulat, cu complexe înguste, care pornește și se oprește brusc.
  • Tahicardia ventriculară — complexe largi și rapide; e situația care necesită evaluare imediată.10
  • Blocurile atrioventriculare — de la simpla prelungire a intervalului PR până la disocierea completă între atrii și ventricule.
Comparație EKG: ritm sinusal cu unde P regulate față de fibrilație atrială cu unde P absente și intervale neregulate
Ritm sinusal (stânga) față de fibrilație atrială (dreapta) — în fibrilație, undele P dispar și intervalele devin neregulate

Când EKG-ul de repaus nu prinde nimic

Scenariul este cel mai frecvent din cabinetul de cardiologie: pacientul descrie palpitații clare, care apar de câteva ori pe săptămână, iar EKG-ul făcut la consultație e perfect normal. Simptomele sunt reale; doar că episodul nu s-a nimerit în cele 10 secunde înregistrate.

Soluția este să se prelungească durata înregistrării. Monitorizarea Holter înregistrează continuu 24, 48 sau 72 de ore și crește substanțial șansa de a surprinde aritmia — cu cât episoadele sunt mai rare, cu atât e nevoie de o perioadă mai lungă.11 Pentru simptome care apar o dată pe lună, chiar și 24 de ore rămân insuficiente.

Detalii despre fiecare pas: cum se montează aparatul, ce poți și ce nu poți face în cele 24 de ore și ce arată raportul — în articolul despre Holterul EKG. Dacă simptomele apar mai ales la efort, investigația potrivită e testul de efort, care înregistrează traseul chiar în timpul solicitării.

Ce nu poate arăta EKG-ul

Lista limitelor e la fel de utilă ca lista indicațiilor, pentru că explică de ce medicul cere și altceva după un EKG normal:

  • Nu arată arterele coronare și gradul de îngustare. Pentru anatomia coronariană sunt necesare angio-CT-ul coronarian sau coronarografia.
  • Nu măsoară fracția de ejecție. Cât de bine pompează inima se vede la ecocardiografie, împreună cu funcția diastolică, valvele și presiunile.
  • Nu diagnostichează singur insuficiența cardiacă, deși poate sugera cauze sau consecințe: hipertrofie, sechele de infarct, bloc de ramură.
  • Nu măsoară tensiunea arterială și nu spune dacă hipertensiunea e controlată — poate doar arăta efectele ei în timp asupra mușchiului.
  • Nu spune nimic despre colesterol sau despre riscul pe termen lung, care se estimează din analize și factori clinici.

Există și situația inversă, în care traseul arată modificări care seamănă cu un infarct fără să fie: pericardita, hipertrofia ventriculară stângă, blocul de ramură stângă, sindromul Brugada sau simpla repolarizare precoce la un tânăr sănătos. Diferența se face din context clinic, din comparația cu un traseu mai vechi și din analize.

Vezi și: pentru ce se întâmplă când inima nu mai pompează suficient, articolul despre insuficiența cardiacă; pentru partea de risc care nu se vede pe traseu, cel despre dislipidemie și cel despre efectele secundare ale statinelor.

Interpretarea automată a aparatului: cât te poți baza pe ea

Aproape orice electrocardiograf modern tipărește, în capul foii, o interpretare generată automat. Tentația de a o citi ca pe un verdict e mare — e scrisă cu litere de tipar, sună tehnic și e acolo înainte să intre medicul în cameră. Nu e un verdict.

Cifrele din literatură sunt destul de clare. Într-un studiu pe 2.072 de electrocardiograme recitite de doi cardiologi, softul a fost în dezacord semnificativ cu ei în 9,9% din totalul traseelor și în 15,9% dintre cele anormale. Pe diagnosticele care contează cel mai mult, procentele au fost mult mai mari: 40,7% erori la infarctul miocardic acut și 75% la blocurile atrioventriculare de grad înalt.17

Cauzele sunt de două feluri. Unele nu țin de algoritm: artefacte de mișcare, contact slab al electrozilor, electrozi inversați — computerul analizează ce primește. Altele sunt erori proprii ale softului, mai ales la aritmii, la pacienții cu pacemaker și la traseele cu mai multe anomalii simultane.1213

Concluzia unanimă din literatură nu este că interpretarea automată trebuie eliminată — reduce timpul de citire și clasifică bine majoritatea traseelor normale — ci că fiecare interpretare automată trebuie confirmată de un medic care are contextul clinic, informație de care computerul nu dispune.112 Interpretarea corectă a unui traseu este, de altfel, o competență care se dobândește prin instruire structurată și se pierde fără practică — motiv pentru care societățile de cardiologie au definit explicit criterii de competență pentru cine semnează un EKG.314

Ce înseamnă pentru tine: dacă pe foaia ta scrie ceva alarmant și nu ai vorbit încă cu un medic, nu trage concluzii. Formulări ca „modificări nespecifice de repolarizare" sau „posibil infarct anterior vechi" apar frecvent la oameni fără nicio problemă. Ele sunt un motiv de discuție, nu un diagnostic.

Când EKG-ul trebuie făcut urgent

Sună la 112, nu îți face programare, dacă apar: durere sau apăsare în piept care durează peste câteva minute, mai ales cu transpirații reci, greață sau iradiere spre braț, gât ori mandibulă; lipsă de aer instalată brusc; leșin sau senzație de leșin iminent; palpitații însoțite de amețeală severă, durere în piept sau confuzie.

În suspiciunea de sindrom coronarian acut, ghidurile recomandă ca EKG-ul să fie efectuat și interpretat în primele 10 minute de la prezentare.615 Dacă primul traseu nu e diagnostic dar suspiciunea rămâne, se repetă la intervale scurte — pentru motivul explicat mai sus: modificările se instalează în timp.

În afara urgențelor, un EKG programat are sens înainte de o intervenție chirurgicală, la începerea unui program de efort după 40 de ani, la monitorizarea unui tratament care influențează ritmul sau intervalul QT, în evaluarea hipertensiunii și a diabetului, și ori de câte ori apar simptome noi legate de efort.

EKG cu interpretare de cardiolog, la Galați

La ReumaDiagnostic, EKG-ul nu se dă niciodată ca foaie cu interpretare automată. Se face în cabinetul de cardiologie și se citește de medic, în contextul consultației — cu simptomele, medicația și restul investigațiilor pe masă. Cei patru medici cardiologi ai clinicii lucrează cu aceleași investigații complementare, într-un singur loc:

  • EKG de repaus în 12 derivații, inclus de regulă în consultația cardiologică.
  • Ecocardiografie pe Philips Epiq 5G — fracție de ejecție, funcție diastolică, valve, presiuni, analiză de strain.
  • Holter EKG și Holter de tensiune pe sisteme BTL, pentru simptomele care nu se lasă prinse într-o singură înregistrare.
  • Test de efort, când simptomele apar la solicitare și traseul de repaus e normal.
  • Analize prin laboratorul Regina Maria, recoltate în clinică — troponină, NT-proBNP, profil lipidic, electroliți, funcție tiroidiană.

Traseul complet la ReumaDiagnostic: vezi ce presupune un EKG la Galați, ce arată ecocardiografia, cum decurge consultația cardiologică și cât costă fiecare investigație în lista de prețuri de cardiologie. Toate serviciile sunt listate în secțiunea de cardiologie.

EKG interpretat de cardiolog, nu de aparat

Evaluare cardiologică completă într-o singură vizită.

EKG + ecocardiografie Philips Epiq 5G + Holter BTL + analize Regina Maria, cu o echipă de patru cardiologi.

➤ Programări: 0336.991

Cardiologia se face cu plată directă — clinica nu are contract cu CNAS pe această specialitate, deci biletul de trimitere nu ajută aici. Avem însă contracte cu Asirom, Signal Iduna, Groupama, Allianz-Țiriac și Omniasig și primim abonații Regina Maria. Spune la programare ce poliță sau abonament ai — recepția verifică acoperirea înainte de vizită. Vezi tarifele.

Programare online

EKG-ul nu pune singur diagnostice. Pune întrebări. Răspunsurile vin din context, din experiența medicului și din restul tabloului clinic.

Întrebări frecvente despre EKG

Ce înseamnă EKG?

EKG (electrocardiogramă) este înregistrarea grafică a activității electrice a inimii, culeasă de la suprafața pielii cu electrozi. Arată de unde pornește impulsul, cât de repede circulă prin inimă și dacă există semne de suferință a mușchiului cardiac. Nu arată structura inimii, funcția de pompă sau arterele coronare — pentru acestea sunt necesare ecocardiografia, respectiv angio-CT-ul sau coronarografia.

Se scrie EKG sau ECG?

Ambele sunt corecte și înseamnă același lucru. ECG vine din engleză (electrocardiogram), EKG din germană (Elektrokardiogramm). Abrevierea cu K s-a păstrat pentru că electrocardiografia s-a dezvoltat în spațiul german și pentru că „ECG" se confundă auditiv cu „EEG", testul pentru creier. În România se folosesc amândouă.

Cât durează un EKG?

Înregistrarea propriu-zisă durează 10 secunde. Toată procedura, de la aplicarea electrozilor până la desprinderea lor, ia sub 5 minute. Nu necesită pregătire: nu trebuie să fii pe nemâncate și nu trebuie să întrerupi medicația, dacă medicul nu a indicat altfel. Ajută să nu îți dai cu cremă pe piept în ziua respectivă.

Doare EKG-ul?

Nu. Electrozii doar înregistrează activitatea electrică a inimii, nu trimit curent în corp. Nu există injecții, radiații sau disconfort. Singura senzație e răceala gelului de contact.

Ce valori sunt normale pe un EKG?

Pragurile folosite în practică sunt: frecvența cardiacă 60–100 bătăi pe minut, intervalul PR 120–200 ms, durata QRS sub 120 ms, QTc sub 450 ms la bărbați și 460 ms la femei. Măsurate însă la 32.949 de persoane sănătoase, intervalele reale în care se încadrează 95% dintre oameni sunt puțin diferite: frecvența 54–96/min, PR 125–196 ms, QRS 69–103 ms, QTc 365–458 ms. O valoare aflată la limită se interpretează în funcție de vârstă, sex, medicație și simptome, nu izolat.

Ce înseamnă „ritm sinusal"?

Înseamnă că impulsul electric pornește din nodul sinusal, locul normal de comandă al inimii — adică ritmul este cel fiziologic. Pe traseu, medicul verifică trei lucruri: există o undă P înaintea fiecărui complex QRS, undele P au aceeași formă, iar intervalele dintre bătăi sunt regulate. Bradicardia sinusală (sub 60/min) e frecventă și normală la sportivi și în somn; tahicardia sinusală (peste 100/min) e răspunsul normal la efort, febră, durere sau anxietate.

Se vede infarctul pe EKG?

Se vede, dar nu întotdeauna și nu de la început. Criteriile clasice de supradenivelare ST prind aproximativ 50–56% dintre infarctele acute pe primul traseu. Luarea în calcul și a subdenivelării ST ridică sensibilitatea la circa 84%, iar repetarea EKG-ului la intervale scurte o crește de la 55% la 68%. De aceea, la o durere toracică sugestivă, un prim EKG normal nu exclude infarctul: evaluarea continuă cu troponină și cu trasee repetate.

Un EKG normal înseamnă că inima e sănătoasă?

Nu neapărat. Un EKG normal descrie 10 secunde din activitatea electrică a inimii. Nu exclude o aritmie care apare intermitent, nu exclude boala coronariană — mai ales dacă simptomele apar la efort, iar traseul e făcut în repaus — și nu spune nimic despre funcția de pompă sau despre valve. Este un semn bun, dar când simptomele persistă, investigația continuă cu ecocardiografie, Holter sau test de efort.

Ce înseamnă „modificări nespecifice de repolarizare"?

Este una dintre cele mai frecvente formulări de pe rezultatele EKG și înseamnă exact ce spune: undele T sau segmentul ST arată ușor diferit de tiparul obișnuit, fără ca aspectul să indice o cauză anume. Poate apărea la persoane complet sănătoase, dar și din cauza unor medicamente, a dezechilibrelor de potasiu sau magneziu, a poziției electrozilor sau a unor variații individuale. Se interpretează întotdeauna prin comparație cu un traseu anterior și în context clinic.

Pot să mă bazez pe interpretarea automată tipărită de aparat?

Doar ca orientare. Într-un studiu pe 2.072 de electrocardiograme, softul a fost în dezacord semnificativ cu cardiologii în 9,9% din totalul traseelor și în 15,9% dintre cele anormale, cu 40,7% erori la infarctul acut și 75% la blocurile atrioventriculare de grad înalt. Literatura recomandă unanim ca fiecare interpretare automată să fie confirmată de un medic care are contextul clinic — simptome, medicație, factori de risc — de care computerul nu dispune.

Ce diferență e între EKG și Holter?

EKG-ul de repaus înregistrează 10 secunde, la un moment dat. Holterul înregistrează continuu 24, 48 sau 72 de ore, în timp ce îți vezi de activitățile obișnuite. Diferența contează când simptomele apar intermitent: o aritmie care se manifestă de câteva ori pe săptămână are șanse mici să fie prinsă într-o înregistrare de 10 secunde, dar șanse mult mai mari pe o monitorizare de 48 sau 72 de ore.

Am nevoie de bilet de trimitere pentru EKG?

Nu. La ReumaDiagnostic Galați, cardiologia funcționează cu plată directă — clinica nu are contract cu Casa de Asigurări pe această specialitate, deci biletul de trimitere nu se aplică aici. Poți veni direct la o consultație cardiologică, care include de regulă EKG-ul. Clinica are însă contracte cu asigurătorii privați Asirom, Signal Iduna, Groupama, Allianz-Țiriac și Omniasig și primește abonații Regina Maria. Spune la programare ce poliță sau abonament ai, pentru ca recepția să verifice acoperirea înainte de vizită, pentru că aceasta depinde de contractul tău.

Autor: echipa medicală ReumaDiagnostic. Articol redactat pe baza ghidurilor și a literaturii de specialitate citate mai jos, revizuit medical de echipa de cardiologie ReumaDiagnostic a clinicii. Clinica ReumaDiagnostic își asumă răspunderea editorială asupra conținutului medical publicat pe acest site. Ultima revizuire: august 2026. Următoarea revizuire programată: august 2027.

Referințe bibliografice (21)
  1. Smulyan H. The Computerized ECG: Friend and Foe. Am J Med. 2019;132(2):153–160.
  2. Kligfield P, Gettes LS, Bailey JJ, et al. Recommendations for the Standardization and Interpretation of the Electrocardiogram: Part I. J Am Coll Cardiol. 2007;49(10):1109–1127.
  3. Kadish AH, Buxton AE, Kennedy HL, et al. ACC/AHA Clinical Competence Statement on Electrocardiography and Ambulatory Electrocardiography. J Am Coll Cardiol. 2001;38(7):2091–2100.
  4. Harrigan RA, Chan TC, Brady WJ. Electrocardiographic Electrode Misplacement, Misconnection, and Artifact. J Emerg Med. 2012;43(6):1038–1044.
  5. Wagner GS, Macfarlane P, Wellens H, et al. AHA/ACCF/HRS Recommendations for the Standardization and Interpretation of the Electrocardiogram: Part VI: Acute Ischemia/Infarction. J Am Coll Cardiol. 2009;53(11):1003–1011.
  6. Gulati M, Levy PD, Mukherjee D, et al. 2021 AHA/ACC/ASE/CHEST/SAEM/SCCT/SCMR Guideline for the Evaluation and Diagnosis of Chest Pain. J Am Coll Cardiol. 2021;78(22):e187–e285.
  7. Kaolawanich Y, et al. Clinical Values of Resting Electrocardiography in Patients with Known Chronic Coronary Artery Disease. BMC Cardiovasc Disord. 2021;21:346.
  8. Schnabel RB, Haeusler KG, Healey JS, et al. Searching for Atrial Fibrillation Poststroke. Circulation. 2019;140(22):1834–1850.
  9. Chung MK, Refaat M, Shen WK, et al. Atrial Fibrillation: JACC Council Perspectives. J Am Coll Cardiol. 2020;75(14):1689–1713.
  10. Al-Khatib SM, Stevenson WG, Ackerman MJ, et al. 2017 AHA/ACC/HRS Guideline for Management of Patients With Ventricular Arrhythmias. J Am Coll Cardiol. 2018;72(14):e91–e220.
  11. Gupta N, et al. Diagnostic Yield With Different Ambulatory Electrocardiographic Monitoring Strategies. Am J Cardiol. 2022;177:53–59.
  12. Schläpfer J, Wellens HJ. Computer-Interpreted Electrocardiograms: Benefits and Limitations. J Am Coll Cardiol. 2017;70(9):1183–1192.
  13. Kraik K, et al. The Most Common Errors in Automatic Electrocardiogram Interpretation. Front Physiol. 2025;16.
  14. Salerno SM, Alguire PC, Waxman HS. Training and Competency Evaluation for Interpretation of 12-Lead Electrocardiograms. Ann Intern Med. 2003;138(9):747–750.
  15. Kontos MC, de Lemos JA, Deitelzweig SB, et al. 2022 ACC Expert Consensus Decision Pathway on the Evaluation and Disposition of Acute Chest Pain in the Emergency Department. J Am Coll Cardiol. 2022;80(20):1925–1960.
  16. Ramirez AH, Schildcrout JS, Blakemore DL, et al. Modulators of Normal Electrocardiographic Intervals Identified in a Large Electronic Medical Record. Heart Rhythm. 2011;8(2):271–277.
  17. Guglin ME, Thatai D. Common Errors in Computer Electrocardiogram Interpretation. Int J Cardiol. 2006;106(2):232–237.
  18. Martin TN, Groenning BA, Murray HM, et al. ST-Segment Deviation Analysis of the Admission 12-Lead Electrocardiogram as an Aid to Early Diagnosis of Acute Myocardial Infarction With a Cardiac Magnetic Resonance Imaging Gold Standard. J Am Coll Cardiol. 2007;50(11):1021–1028.
  19. Menown IBA, Mackenzie G, Adgey AAJ. Optimizing the Initial 12-Lead Electrocardiographic Diagnosis of Acute Myocardial Infarction. Eur Heart J. 2000;21(4):275–283.
  20. Hillinger P, Strebel I, Abächerli R, et al. Prospective Validation of Current Quantitative Electrocardiographic Criteria for ST-Elevation Myocardial Infarction. Int J Cardiol. 2019;292:1–12.
  21. Bukhari HA, Sánchez C, Laguna P, et al. Automated Detection of Non-physiological Artifacts on ECG Signal: UK Biobank and CRIC. Comput Biol Med. 2025;196:110787.

Distribuie:

Str. Movilei nr. 2, Bl. D, parter (fostul BankPost), – intrarea în diagonală cu Biserica Sf. Haralambie, Galați, jud Galați

Str. Galații Noi nr. 5,
Bloc L2, scara 2, parter,
Galați, jud Galați

Program:
Luni – Vineri : 07.00 – 21.00