Dr. Mihaela Sârbu · Echipa Cardiologie ReumaDiagnostic Galați · 2026
Timp de citire: ~9 minute · Actualizat: martie 2026

Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai răspândite boli cronice ale societății moderne și, în același timp, unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru mortalitatea cardiovasculară la nivel global. Deși afectează sute de milioane de persoane, această afecțiune poate evolua ani întregi fără simptome evidente — motiv pentru care este frecvent descrisă în literatura medicală drept „ucigașul tăcut”.

Deteriorarea vaselor de sânge și a organelor interne progresează lent și silențios, adesea înainte ca pacientul să observe semne clare ale bolii. Cercetările recente arată că hipertensiunea nu este o simplă creștere a tensiunii, ci o afecțiune complexă care implică inflamație vasculară, disfuncție endotelială și modificări structurale profunde.

Înțelegerea mecanismelor bolii, identificarea factorilor de risc și intervențiile timpurii sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung — infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și renală.

Ce este hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială reprezintă o creștere persistentă a presiunii exercitate de sânge asupra pereților arteriali. Din punct de vedere fiziologic, tensiunea arterială este rezultatul interacțiunii dintre două componente principale:

  • Debitul cardiac — volumul de sânge pompat de inimă într-un minut
  • Rezistența vasculară periferică — gradul de opoziție pe care îl întâlnesc vasele de sânge

Aceste mecanisme sunt reglate printr-un sistem complex care include sistemul nervos simpatic, sistemul renină-angiotensină-aldosteron, echilibrul hidroelectrolitic și elasticitatea pereților arteriali.

Valorile tensionale — ce înseamnă cifrele

Tensiunea arterială este exprimată prin două valori: tensiunea sistolică (presiunea când inima pompează) și tensiunea diastolică (presiunea în repausul dintre bătăi).

CategorieValori (mmHg)Recomandare
Normal< 120/80Menținere stil de viață sănătos
Normal-crescut120–129 / < 80Atenție la factori de risc
HTA Grad 1130–139 / 80–89Modificări stil de viață ± medicație
HTA Grad 2140–159 / 90–99Tratament medicamentos recomandat
HTA Grad 3≥ 160 / ≥ 100Tratament urgent obligatoriu

Diagnosticul corect nu se stabilește pe baza unei singure măsurători. Sunt necesare determinări repetate în zile diferite. Ghidurile europene actuale recomandă frecvent monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 de ore (ABPM/Holter TA), deoarece permite identificarea unor forme particulare:

  • Hipertensiunea de halat alb — valori crescute doar în cabinetul medical, din cauza anxietății; normale în viața zilnică
  • Hipertensiunea mascată — valori normale în cabinet, dar crescute în viața de zi cu zi; risc cardiovascular real, dar frecvent subestimat

Mecanismele biologice ale hipertensiunii

Hipertensiunea arterială produce modificări profunde la nivelul sistemului cardiovascular — modificări care explică de ce boala este atât de periculoasă pe termen lung, chiar în absența simptomelor.

Disfuncția endotelială

Presiunea crescută deteriorează endoteliul — stratul intern al vaselor de sânge cu rol esențial în reglarea tonusului vascular și menținerea fluidității sângelui. Disfuncția endotelială reduce capacitatea vaselor de a se dilata și favorizează inflamația și procesele aterosclerotice.

Remodelarea vasculară

Arteriolele și capilarele suferă remodelare: îngroșarea pereților și reducerea numărului de capilare funcționale (rarifiere vasculară). Aceste modificări reduc perfuzia tisulară și contribuie la progresia bolii — creând un cerc vicios în care hipertensiunea agravează leziunile, iar leziunile mențin hipertensiunea.

Hipertrofia ventriculară stângă

La nivel cardiac, inima este obligată să pompeze sângele împotriva unei presiuni crescute. Pentru a face față acestui efort, mușchiul cardiac se îngroașă — proces numit hipertrofie ventriculară stângă. Inițial adaptativă, hipertrofia evoluează în timp către disfuncție diastolică și, ulterior, insuficiență cardiacă.

Complicațiile hipertensiunii arteriale — organele țintă

Efectele hipertensiunii sunt extinse deoarece sistemul circulator irigă toate organele. Pe termen lung, presiunea crescută produce leziuni în ceea ce medicii numesc „organe țintă”.

Organ afectatComplicații posibile
❤️ InimaHipertrofie ventriculară stângă, insuficiență cardiacă, infarct miocardic, aritmii
🧠 CreierulAccident vascular cerebral (ischemic și hemoragic), demență vasculară
🫘 RinichiiBoală renală cronică, insuficiență renală — prin lezarea vaselor glomerulare
👁️ OchiiRetinopatie hipertensivă — modificări ale vaselor retiniene, risc de pierdere a vederii
🩸 VaseleAteroscleroză accelerată, anevrisme, boală arterială periferică

Pacienții hipertensivi care suferă un infarct au adesea o evoluție mai complicată — risc crescut de insuficiență cardiacă, tulburări de ritm și alte complicații cardiovasculare. La nivel renal, deteriorarea progresivă a vaselor glomerulare poate duce la insuficiență renală cronică, mai ales în absența tratamentului.

Complicatii hipertensiune arteriala organe tinta: inima
Complicatii hipertensiune arteriala organe tinta- inima

Factorii de risc ai hipertensiunii arteriale

Hipertensiunea este o boală multifactorială — rezultatul interacțiunii dintre factori genetici, biologici și comportamentali.

Factori de risc modificabili

  • Excesul ponderal și obezitatea — indicele de masă corporală crescut determină modificări hormonale și metabolice care cresc retenția de sodiu și activitatea sistemului nervos simpatic
  • Alimentația nesănătoasă — diete bogate în sare, grăsimi saturate și alimente ultraprocesate contribuie la rigiditatea vasculară și la creșterea tensiunii
  • Sedentarismul — lipsa activității fizice favorizează obezitatea și afectează funcția vasculară
  • Consumul excesiv de alcool — asociat cu un risc crescut de hipertensiune
  • Fumatul — deteriorează endoteliul vascular și accelerează procesul de ateroscleroză
  • Stresul cronic și tulburările de somn — activează sistemul nervos simpatic; lipsa somnului și insomnia sunt factori din ce în ce mai studiați în patogeneza HTA

Factori de risc nemodificabili

  • Vârsta înaintată — elasticitatea arterelor scade progresiv odată cu îmbătrânirea
  • Istoricul familial și predispoziția genetică — moștenirea genetică poate crește semnificativ probabilitatea de apariție a HTA
  • Sexul — bărbații au risc mai mare la vârste tinere; după menopauză, riscul la femei crește și ajunge să fie similar cu al bărbaților

Diagnosticul hipertensiunii arteriale

Măsurarea tensiunii arteriale — în cabinet și acasă

Tensiunea se măsoară în repaus, la ambele brațe, de preferință de 2–3 ori la intervale de câteva minute. Valorile de confirmare pentru diagnosticul de HTA în cabinet sunt ≥ 140/90 mmHg, iar pentru monitorizarea la domiciliu ≥ 135/85 mmHg.

Holter TA (ABPM) — de ce contează monitorizarea pe 24 de ore

Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (ABPM) este considerată standardul de aur pentru confirmarea diagnosticului. Înregistrează tensiunea pe parcursul unei întregi zile, inclusiv în timpul somnului, oferind un profil complet — inclusiv identificarea hipertensiunii de halat alb sau mascate.

Evaluarea organelor țintă

Odată confirmat diagnosticul, evaluarea completă include:

  • EKG — identificarea hipertrofiei ventriculare stângi și a aritmiilor asociate
  • Ecocardiografie — evaluarea structurii și funcției cardiace, detectarea hipertrofiei și a disfuncției diastolice; la ReumaDiagnostic se realizează pe echipamentul Philips Epiq 5G
  • Analize de sânge și urină — funcție renală, profil lipidic, glicemie, electroliți
  • Ecografie renală — excluderea cauzelor secundare de HTA

Prevenția și tratamentul hipertensiunii arteriale

1. Modificări ale stilului de viață — prima linie obligatorie

  • Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) — bogată în fructe, legume, cereale integrale și produse lactate cu conținut redus de grăsimi
  • Reducerea consumului de sare — una dintre cele mai eficiente intervenții; scăderea aportului de sodiu reduce semnificativ valorile tensionale
  • Activitate fizică regulată — exercițiile moderate (mers, înot, ciclism) contribuie la scăderea tensiunii; cel puțin 150 minute/săptămână
  • Controlul greutății corporale — chiar și o scădere modestă în greutate are efecte benefice măsurabile
  • Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool — protecție vasculară directă
  • Gestionarea stresului și îmbunătățirea somnului — factori din ce în ce mai recunoscuți în controlul tensiunii
Dieta DASH hipertensiune arteriala fructe legume cereale
Dieta DASH hipertensiune arteriala fructe legume cereale

2. Tratamentul medicamentos

Atunci când modificările stilului de viață nu sunt suficiente pentru controlul tensiunii, tratamentul medicamentos devine necesar. Există mai multe clase de antihipertensive utilizate:

  • Diuretice — reduc volumul circulant și scad presiunea
  • Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) și blocanți ai receptorilor de angiotensină (BRA) — acțiune pe sistemul renină-angiotensină-aldosteron
  • Beta-blocante — reduc frecvența cardiacă și debitul cardiac
  • Blocanți ai canalelor de calciu — relaxează musculatura vasculară

Tratamentul este strict individualizat în funcție de profilul pacientului, valorile tensionale, prezența comorbidităților și toleranța la medicație. Nu există o schemă universală — alegerea corectă se face după evaluare cardiologică completă.

Traseul complet la ReumaDiagnostic Galați

Consultație cardiologică — echipă de 4 cardiologi cu experiență în diagnostic clinic, imagistică cardiacă și aritmologie.

EKG în repaus — identificarea hipertrofiei ventriculare stângi și a aritmiilor asociate.

Ecocardiografie Philips Epiq 5G — evaluarea structurii și funcției cardiace, detectarea hipertrofiei, disfuncției diastolice și a complicațiilor cardiovasculare ale HTA.

Holter tensiune arterială (ABPM) pe sisteme BTL — monitorizare pe 24 de ore pentru confirmarea diagnosticului, excluderea HTA de halat alb și evaluarea profilului tensional nocturn.

Analize de laborator — prin laboratorul Regina Maria, la tarife preferențiale (funcție renală, profil lipidic, glicemie, HbA1c, electroliți, TSH).

Hipertensiunea arterială controlată bine înseamnă ani de viață câștigați. Nu amâna evaluarea.


❤️ Ai tensiunea crescută sau nu ai verificat-o de mult?

Evaluare cardiologică completă: consultație + EKG + ecocardiografie Philips Epiq 5G + Holter TA BTL + analize Regina Maria.

Programează evaluare: 0336.991 sau programare online.

Acceptăm:  Signal Iduna · Allianz · Groupama · Asirom · Abonați Regina Maria (fără trimitere).


Întrebări frecvente despre hipertensiunea arterială

Ce înseamnă hipertensiune arterială de gradul 1, 2 sau 3?
Gradele reflectă severitatea creșterii tensionale. Gradul 1 (140–159/90–99 mmHg) poate fi controlat adesea prin modificări ale stilului de viață. Gradul 2 (160–179/100–109) necesită de regulă tratament medicamentos. Gradul 3 (≥ 180/≥ 110) implică tratament urgent și monitorizare strânsă. Medicul cardiolog stabilește gradul și strategia terapeutică.

Poate hipertensiunea să nu aibă simptome?
Da — aceasta este tocmai caracteristica ei principală și motivul pentru care este numită „ucigașul tăcut”. Marea majoritate a pacienților hipertensivi nu au simptome evidente ani de zile. Singura modalitate de depistare este măsurarea regulată a tensiunii arteriale.

Ce este Holterul de tensiune (ABPM) și de ce este important?
Holterul de tensiune înregistrează tensiunea la intervale regulate pe parcursul a 24 de ore, inclusiv în timpul somnului. Este standardul de aur pentru confirmarea diagnosticului de HTA, permite identificarea hipertensiunii de halat alb și mascate și evaluează eficiența tratamentului în condiții reale de viață.

Cât de des trebuie monitorizată tensiunea arterială?
La persoanele fără factori de risc, se recomandă verificarea o dată pe an. La persoanele cu valori normale-crescute sau cu factori de risc cardiovascular, mai frecvent. La pacienții hipertensivi aflați sub tratament, periodic conform indicației medicului cardiolog.

Hipertensiunea arterială se poate trata doar cu modificări ale stilului de viață?
În formele ușoare (grad 1), modificările stilului de viață pot fi suficiente. În gradele 2 și 3 sau la pacienții cu risc cardiovascular ridicat, tratamentul medicamentos devine necesar. Decizia se ia individual, după evaluare cardiologică completă.

Pot face o evaluare pentru hipertensiune la ReumaDiagnostic?
Da. La ReumaDiagnostic Galați oferim evaluare cardiologică completă: consultație, EKG, ecocardiografie Philips Epiq 5G și Holter TA BTL pe 24 de ore. Acceptăm plata direct sau decontare prin asigurări private: Signal Iduna, Allianz, Groupama, Asirom și abonați Regina Maria. Programare la 0336.991 sau online pe reumadiagnostic.ro.


Articol realizat de echipa de cardiologie ReumaDiagnostic.
Coordonare editorială: Dr. Mihaela Sârbu 
Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultația medicală.

Referințe

1. Stergiou G. et al. (2025). How to screen and diagnose hypertension. European Journal of Preventive Cardiology.
2. Crea F. (2022). Update on a silent killer: arterial hypertension. European Heart Journal.
3. Masenga S., Kirabo A. (2023). Hypertensive heart disease. Frontiers in Cardiovascular Medicine.
4. Durante A. et al. (2024). Systemic and Cardiac Microvascular Dysfunction in Hypertension. Int J Molecular Sciences.
5. Tomiyama H. (2023). Vascular function: a key player in hypertension. Hypertension Research.
6. Jones N. et al. (2020). Diagnosis and management of hypertension: NICE guideline update. British Journal of General Practice.
7. Van Oort S. et al. (2020). Association of Cardiovascular Risk Factors and Lifestyle Behaviors With Hypertension. Hypertension.
8. Frąk W. et al. (2022). Pathophysiology of Cardiovascular Diseases. Biomedicines.
9. Takase M. et al. (2025). Associations of family history, genetic and lifestyle risks with incident hypertension. Hypertension Research.
10. Litwin M. (2023). Pathophysiology of primary hypertension. Pediatric Nephrology.
11. Kaya B. (2025). Hypertension measurement methods and differential diagnosis. Scientific Reports in Medicine.
12. Balwan W., Kour S. (2021). Hypertension and Stress — The Silent Killers. Scholars Academic Journal of Biosciences.

Distribuie:

Str. Movilei nr. 2, Bl. D, parter (fostul BankPost), – intrarea în diagonală cu Biserica Sf. Haralambie, Galați, jud Galați

Str. Galații Noi nr. 5,
Bloc L2, scara 2, parter,
Galați, jud Galați

Program:
Luni – Vineri : 07.00 – 21.00