Dr. Mihaela Sârbu · Medic Primar Reumatologie
⏱ ~13 min timp de lectură
📅 Ultima actualizare: Iulie 2026
📚 8 referințe științifice

Artrita psoriazică (numită și artropatie psoriazică sau psoriazis articular) este o boală inflamatorie cronică a articulațiilor, care apare la pacienții cu psoriazis cutanat. Face parte din grupul spondiloartropatiilor — alături de spondilita anchilozantă, artrita reactivă și artrita din bolile inflamatorii intestinale — afecțiuni care împart mecanisme inflamatorii comune.

Afectează deopotrivă articulațiile periferice (mâini, picioare, genunchi) și coloana vertebrală și netratatǎ corespunzǎtor poate cauza leziuni articulare permanente dacă nu este diagnosticată și tratată la timp. Aceasta formǎ de artritǎ are potențial eroziv și distructiv la aproximativ 40–60% dintre pacienți, cu evoluție progresivă încă din primul an de la diagnostic.

📊 Cât de frecventă este artrita psoriazică?
  • Apare la 20–30% dintre pacienții cu psoriazis cutanat
  • Prevalența în populația generală: 0,1–1%
  • Incidența anuală la pacienții cu psoriazis: 2–3%
  • La 70–80% dintre pacienți, psoriazisul cutanat precede artrita cu ~10 ani
  • La 15% manifestările apar simultan
  • La 5–10%, artrita psoriazică precede leziunile cutanate

Formele clinice ale artritei psoriazice

Artrita psoriazică nu arată la fel la toți pacienții. Există 5 forme clinice principale, descrise de Moll și Wright:

Formă clinică Caracteristici Frecvență
Oligoarticulară asimetrică Sub 5 articulații, distribuție asimetrică Cea mai frecventă
Poliarticulară simetrică Seamănă cu poliartrita reumatoidă Frecventă
Interfalangiană distală Vârful degetelor — caracteristică AP >50% din cazuri
Artrita mutilantă Distruge progresiv articulațiile Rară, severă
Spondilita psoriazică Coloana vertebrală și sacroiliace >40% au afectare axială

Afectarea axială cuprinde sacroiliita, spondilita și entezita ahiliană. Afectarea interfalangiană distală apare în distribuție „în rază" — toate articulațiile aceluiași deget sunt implicate simultan — și articulațiile sunt adesea mai puțin sensibile la palpare decât în poliartrita reumatoidă, putând prezenta o ușoară decolorare violacee.

Simptomele artritei psoriazice

Simptomele variază în funcție de forma clinică, dar cele mai frecvente sunt:

  • Durere și tumefacție articulară — mai ales la degete, genunchi, glezne
  • Dactilita („degetul în cârnăcior") — inflamarea întregului deget; apare la 40–50% dintre pacienți, frecvent la degetele 3 și 4 de la picioare; poate fi acută (cu durere și eritem) sau cronică
    Dactilita psoriazica - deget in carnaciori artrita psoriazica

    Dactilită psoriazică — tumefacția întregului deget, aspect de „cârnăcior". Imagine din practica dr. Sârbu M.

  • Entezita — inflamarea inserției tendinoase; afectează 30–50% dintre pacienți, cel mai frecvent fascia plantară și tendonul lui Achile
  • Modificări ale unghiilor — gropiță (pitting), onicoliză, îngroșare, decolorare — prezente la 80–90% dintre pacienți și reprezintă un indiciu diagnostic important
  • Redoare matinală — rigiditate articulară după repaus, peste 30 de minute
  • Durere lombară inflamatorie — când este afectată coloana vertebrală
  • Oboseală cronică — frecvent neglijată, dar cu impact major asupra calității vieții
🦶 Artrita psoriazică la picior — frecvent subdiagnosticată

Mulți pacienți ajung la ortopedie sau podolog cu dureri la călcâi, talpă sau degete, fără să știe că au artrita psoriazică. Entezita plantară și dactilita degetelor de la picior sunt manifestări frecvente care trebuie evaluate reumatologic — mai ales dacă există și psoriazis cutanat asociat.

Cum se pune diagnosticul?

Nu există un test unic pentru artrita psoriazică. Diagnosticul cert se stabilește pe baza criteriilor CASPAR: pacientul trebuie să aibă boală inflamatorie articulară (articulații, coloană vertebrală sau enteze) și cel puțin 3 puncte din următoarele 5 categorii:

📋 Criteriile CASPAR de clasificare
  1. Psoriazis — manifest (2 puncte), istoric personal sau familial (1 punct)
  2. Distrofie unghială — onicoliză, pitting, hiperkeratoză
  3. Factor reumatoid negativ
  4. Dactilită — prezentă sau în istoric
  5. Reacții osoase juxta-articulare (periostită) evidențiate radiografic la mâini și picioare

Investigațiile necesare includ:

  • Examen clinic reumatologic — evaluarea articulațiilor, pielii, unghiilor
  • Analize de sânge — markeri inflamatori (VSH, CRP, fibrinogen) — atenție: sunt crescuți doar la 40% dintre pacienți, deci valori normale nu exclud diagnosticul; factorul reumatoid și anticorpii anti-CCP sunt negativi la 95% dintre pacienți; HLA-B27 pozitiv la ~25%, mai ales în formele cu afectare axială
  • Ecografie musculo-scheletală — evaluarea sinovitei, entezitelor și dactilitei în timp real
    Ecografie musculo-scheletala reumatologie ReumaDiagnostic Galati

    Evaluare ecografică a articulațiilor la ReumaDiagnostic Galați — investigație disponibilă în cadrul consultației reumatologice.

  • Radiografie articulară — eroziuni excentrice cu neoformare osoasă (periostită, anchiloză, entezofite) — diferite de eroziunile simetrice din poliartrita reumatoidă
    Radiografie maini artrita psoriazica ReumaDiagnostic

    Radiografie mâini — investigație esențială pentru evaluarea leziunilor articulare în artrita psoriazică. ReumaDiagnostic Galați.

  • RMN — pentru evaluarea afectării axiale și a leziunilor precoce
  • Consult dermatologic — evaluarea psoriazisului cutanat asociat
⚠️ Important pentru diagnostic

Markerii inflamatori (VSH, CRP) sunt normali la 60% dintre pacienți. Factorul reumatoid este negativ în marea majoritate a cazurilor. Un rezultat normal al analizelor de sânge nu exclude diagnosticul de artrită psoriazică — evaluarea clinică reumatologică rămâne esențială.

Măsurarea activității bolii — indicele DAPSA

Activitatea artritei psoriazice se cuantifică prin indici compoziți, superiori parametrilor individuali. Cel mai folosit este DAPSA (Disease Activity Index for PSoriatic Arthritis), calculat ca sumă: numărul articulațiilor dureroase (din 68) + numărul articulațiilor tumefiate (din 66) + evaluarea globală a pacientului (VAS 0–10) + durerea evaluată de pacient (VAS 0–10) + PCR cantitativ.

🎯 Interpretarea scorului DAPSA
  • Remisiune: DAPSA ≤ 4
  • Activitate scăzută (LDA): 4 < DAPSA ≤ 14
  • Activitate moderată: 14 < DAPSA ≤ 28
  • Activitate ridicată: DAPSA > 28

Ținta terapeutică („treat-to-target") este remisiunea sau, când nu e posibilă, activitatea scăzută. Un răspuns semnificativ înseamnă reducerea DAPSA cu cel puțin 50% (DAPSA50) la 3 luni.

🧮 Instrumente de evaluare — calculatoare online

Scoruri validate pe care le poți estima și tu:

Artrita psoriazică vs. Poliartrita reumatoidă

Caracteristică Artrita psoriazică Poliartrita reumatoidă
Psoriazis cutanat ✅ 80–90% ❌ Nu
Factor reumatoid / anti-CCP Negativ la 95% De obicei pozitiv
Distribuție articulară Asimetrică, „în rază" Simetrică, proximală
Articulații distale (IFD) ✅ >50% din cazuri ❌ Cruțate
Afectare axială ✅ >40% Rară
Dactilită ✅ Caracteristică ❌ Absentă
Modificări unghii ✅ 80–90% Rar
Aspectul imagistic Eroziuni excentrice + neoformare osoasă Eroziuni simetrice, fără neoformare

Tratamentul artritei psoriazice — ghiduri EULAR 2023

Artrita psoriazică nu se vindecă, dar poate fi controlată eficient, permițând o viață normală și activă. Obiectivele tratamentului sunt: reducerea inflamației, prevenirea leziunilor articulare permanente, menținerea funcției articulare și tratarea concomitentă a psoriazisului cutanat.

Tratamentul are două componente distincte: controlul simptomelor și tratamentul de fond (remisiv) care oprește evoluția bolii. Cele două nu se confundă.

⚠️ Tratamentul de fond este obligatoriu

Tratamentul remisiv (DMARD) este obligatoriu în toate formele active ale bolii și trebuie început cât mai devreme de la diagnostic. AINS și infiltrațiile controlează durerea și inflamația, dar nu opresc evoluția bolii și nu înlocuiesc tratamentul remisiv. Marea majoritate a pacienților nu trebuie tratați doar cu AINS.

Control simptomatic (adjuvant)

AINS și infiltrații locale cu glucocorticoizi. Monoterapia cu AINS, pe termen scurt, este rezervată doar formelor foarte ușoare periferice sau predominant axiale/entezitice. Glucocorticoizii orali de rutină nu sunt recomandați.

Treptele tratamentului de fond (remisiv), conform EULAR 2023:

Treapta 1 — csDMARDs (remisive sintetice convenționale)

Prima linie de fond, obligatorie în formele active. Metotrexat, sulfasalazină, leflunomid. Inițiere rapidă în poliartrită sau în formele oligo-/monoarticulare cu factori de prognostic nefavorabil (leziuni structurale, reactanți de fază acută crescuți, dactilită, afectare unghială). Metotrexatul este preferat la pacienții cu afectare cutanată semnificativă, având eficacitate și pe piele.

Treapta 2 — bDMARDs (terapii biologice)

Dacă obiectivul terapeutic nu este atins cu csDMARDs. Pentru afectarea articulară nu există preferință între clase; alegerea se face în funcție de manifestările extra-articulare:

  • Anti-TNF: adalimumab, certolizumab, etanercept, infliximab, golimumab. În uveită și boală inflamatorie intestinală se preferă anticorpii monoclonali anti-TNF (adalimumab, infliximab) — nu etanercept.
  • Anti-IL-17A: secukinumab, ixekizumab — eficienți în psoriazisul cutanat semnificativ și în boala axială.
  • Anti-IL-17A/F: bimekizumab — psoriazis cutanat semnificativ și boală axială.
  • Anti-IL-23p19: guselkumab, risankizumab — preferați în psoriazisul cutanat semnificativ (nu sunt recomandați în boala axială).
  • Anti-IL-12/23: ustekinumab.

În afectarea cutanată relevantă se preferă inhibitorii IL-17 și IL-23 față de anti-TNF și JAK. În boala axială: anti-IL-17A, anti-IL-17A/F, anti-TNF sau JAK.

Treapta 3 — inhibitori JAK (ts-DMARDs)

Tofacitinib, upadacitinib — de regulă după eșecul unui bDMARD sau când bDMARD nu este o opțiune adecvată, cu evaluarea atentă a factorilor de risc (vârstă >65 ani, fumat, risc cardiovascular sau tromboembolic, antecedente neoplazice).

Inhibitor PDE4 — apremilast (ts-DMARD)

Nu face parte din secvența de escaladare: este o opțiune în boala ușoară cu răspuns inadecvat la un csDMARD, când nici un bDMARD, nici un inhibitor JAK nu sunt adecvate.

Recuperare medicală și kinetoterapie

Esențiale în orice stadiu al bolii pentru menținerea mobilității articulare, forței musculare și funcției fizice.

Tratamentul biologic în România — protocolul național și decontarea CNAS

În România, terapiile biologice și cele sintetice țintite pentru artrita psoriazică se prescriu conform protocolului național L040M și sunt decontate prin CNAS, în cadrul programului național de boli reumatice. Ele sunt rezervate formelor active care nu răspund la tratamentul convențional.

💊 Când se recomandă tratamentul biologic (decontat prin CNAS)?

Pentru includerea în terapia biologică sau cu ts-DMARDs trebuie îndeplinite simultan:

  • Diagnostic cert de artrită psoriazică conform criteriilor CASPAR;
  • Boală activă — DAPSA > 14 (activitate moderată sau ridicată), în ciuda tratamentului;
  • Eșec la terapia convențională — după cel puțin 1–2 csDMARDs corect administrate (minim 12 săptămâni fiecare), de regulă incluzând metotrexat. În forma predominant axială și în entezită, unde csDMARDs nu sunt eficace, se acceptă eșecul a 2 AINS în doză maximă;
  • Absența contraindicațiilor.

Tratamentul se prescrie exclusiv de medicul reumatolog, în centre de specialitate, cu monitorizare atentă a răspunsului (DAPSA la 6 luni; în formele axiale, ASDAS).

Clasele decontate prin programul național din România — fără preferință între ele, în funcție de particularitățile cazului — sunt: anti-TNF (adalimumab, certolizumab, etanercept, golimumab, infliximab), anti-IL-17 (secukinumab, ixekizumab), anti-IL-23 (guselkumab) și ts-DMARDs (tofacitinib, upadacitinib, apremilast). Unele molecule din ghidul internațional EULAR (de exemplu bimekizumab, ustekinumab, risankizumab) nu sunt încă incluse în programul național.

🔬 Ce se verifică înainte de inițierea biologicului

Înaintea începerii terapiei biologice sunt obligatorii screeningul pentru tuberculoză (test QuantiFERON/IGRA sau testul cutanat + radiografie pulmonară) și pentru hepatitele virale B și C. La inițiere se recomandă și o a doua opinie de la un medic primar reumatolog dintr-un centru universitar.

Întrebări frecvente despre artrita psoriazică

Artrita psoriazică apare înainte sau după psoriazis?

La 70–80% dintre pacienți, psoriazisul cutanat apare primul, cu aproximativ 10 ani înaintea artritei. La 15% manifestările apar simultan, iar la 5–10% artrita precede leziunile cutanate. De aceea, orice pacient cu psoriazis cutanat care dezvoltă dureri articulare trebuie evaluat reumatologic.

Poate apărea artrita psoriazică fără psoriazis?

Da — la aproximativ 10–15% dintre pacienți, artrita apare fără leziuni cutanate vizibile. Aceasta face diagnosticul mai dificil și poate întârzia tratamentul. O evaluare dermatologică atentă poate descoperi leziuni minime de psoriazis la nivelul scalpului, ombilicului sau pliurilor.

Când se recomandă tratamentul biologic și cum se decontează?

Tratamentul biologic se recomandă în formele active de boală (DAPSA > 14) care nu răspund la tratamentul convențional cu csDMARDs corect administrat. În România se prescrie exclusiv de medicul reumatolog, conform protocolului național L040M, și este decontat prin CNAS în cadrul programului de boli reumatice. Necesită screening prealabil pentru tuberculoză și hepatite.

Artrita psoriazică se vindecă?

Nu există vindecare, dar boala poate fi controlată excelent cu tratamentul corect. Obiectivul actual este remisiunea clinică (DAPSA ≤ 4) sau activitatea minimă a bolii. Cu monitorizare regulată și terapie adaptată, marea majoritate a pacienților duc o viață normală și activă.

Artrita psoriazică este ereditară?

Există o componentă genetică semnificativă — riscul este crescut dacă un părinte sau frate are boala. Gena HLA-B27 este asociată cu formele cu afectare axială și este pozitivă la aproximativ 25% dintre pacienții cu artrită psoriazică.

Analizele de sânge sunt normale — pot totuși să am artrită psoriazică?

Da. Markerii inflamatori (VSH, CRP) sunt crescuți doar la 40% dintre pacienți, iar factorul reumatoid este negativ la 95% din cazuri. Valorile normale ale analizelor nu exclud diagnosticul — evaluarea clinică reumatologică rămâne esențială.

Ce înseamnă „degetul în cârnăcior" (dactilita)?

Dactilita reprezintă inflamarea întregului deget — articulații, tendoane și țesuturi moi simultan — dând aspectul unui cârnăcior. Este una dintre manifestările cele mai caracteristice ale artritei psoriazice, prezentă la 40–50% dintre pacienți, frecvent la degetele 3 și 4 de la picioare.

Referințe științifice
  1. Gossec L et al. EULAR Recommendations for the Management of Psoriatic Arthritis with Pharmacological Therapies: 2023 Update. Ann Rheum Dis. 2024;83(6):706-719.
  2. Protocol terapeutic corespunzător poziției nr. 16, cod L040M (Artrita psoriazică — agenți biologici și ts-DMARDs). Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 441 bis/14.V.2024.
  3. Ritchlin CT, Colbert RA, Gladman DD. Psoriatic Arthritis. N Engl J Med. 2017;376(10):957-970.
  4. Kharouf F, Gladman DD. Advances in the Management of Psoriatic Arthritis in Adults. BMJ. 2024;387:e081860.
  5. Singh JA et al. 2018 ACR/NPF Guideline for the Treatment of Psoriatic Arthritis. Arthritis Rheumatol. 2019;71(1):5-32.
  6. Hum RM et al. Synovial Immunopathology in Psoriatic Arthritis. Lancet Rheumatol. 2025;7(11):e808-e822.
  7. Coates LC et al. GRAPPA Treatment Recommendations for Psoriatic Arthritis 2021. Nat Rev Rheumatol. 2022;18(8):465-479.
  8. Gossec L et al. EULAR Recommendations for the Management of Psoriatic Arthritis: 2019 Update. Ann Rheum Dis. 2020;79(6):700-712.

Articol realizat de Echipa Medicală ReumaDiagnostic · Dr. Mihaela Sârbu, Medic Primar Reumatologie · Vezi toate afecțiunile reumatologice »

Suspectezi artrita psoriazică?

Evaluare reumatologică specializată și ecografie musculo-scheletală în aceeași consultație, la ReumaDiagnostic Galați.

Distribuie:

Str. Movilei nr. 2, Bl. D, parter (fostul BankPost), – intrarea în diagonală cu Biserica Sf. Haralambie, Galați, jud Galați

Str. Galații Noi nr. 5,
Bloc L2, scara 2, parter,
Galați, jud Galați

Program:
Luni – Vineri : 07.00 – 21.00